Jump to content


Photo

Bolile pasarilor

pasari boli tehnopatii avicultura gaini zootehnie canibalism pasari mancate oua mancate

  • Please log in to reply
No replies to this topic

#1 leonardstafie

leonardstafie

    Moderator

  • Moderatori
  • Pip
  • 38 posts
  • Gender:Male
  • Location:IASI
  • Interests:avicultura

Posted 01 November 2012 - 11:00 AM

In ultima perioada tot mai multa lume adreseaza intrebari cu privirea la aparitia unor diverse boli la pasarile de prin curte. Mai jos sunt prezentate principalele boli intalnite la pasari cat si principalele boli de civilizatie, sau tehnopatii
BOLI VIRALE
Pseudopesta aviara
De departe este cea mai periculoasã boalã sub aspectul pierderilor economice datorate mortalitãþilor ºi a mãsurilor ce trebuiesc luate pentru stingerea bolii. Afecteazã toate categoriile de vârsta, manifestându-se prin forma clinica supracutã, cu o stare depresivã ºi moarte în câteva ore. Forma clinica acutã, cea mai obiºnuitã , cu febra, lipsa poftei de mâncare, pasãrile beau multã apã, practic se reped la adãpãtori dupã aprinderea luminii, stau cu aripile lãsate ºi cu capul între aripi, diaree, cu fecale fluide de culoare verzuie, sau galben cenuºie, uneori cu strii de sânge, unele pasãri respirã greu, zgomotos, strãnuta, scoþând sunete anormale, se deplaseazã cu greu au pareze ºi paralizii ale picioarelor, aripilor ºi capului, stoparea ouatului. Forma clinica subacutã, cu simptome asemãnãtoare formei acute dar mai atenuate, forma clinica cronica, la unele pasãri care rezistã bolii dar sunt scheletice, au poziþii anormale ale capului.
Toate formele de manifestare pot coexista, mortalitatea variind între 30-100%, boala durând 7-10 zile.
Diagnosticul se stabileºte pe baza examenelor clinice ºi a probelor de laborator, boala nefiind tratabila. Se declarã oficial boala autoritãþilor ºi ferma va fi supusã mãsurilor de carantina de gradul 1, conform legislaþiei sanitar veterinare în vigoare. Din fericire, boala poate fi prevenitã prin vacccinare, cu rezultate foarte bune ºi care este obligatorie, conform schemelor de vaccinare stabilite de medicul veterinar.
Gripa aviarã
În rãspândirea gripei aviare un rol deosebit de important îl joacã pãsãrile de apã. În general ele nu se îmbolnãvesc dar eliminã o mare cantitate de viruºi, astfel încât ele reprezintã un rezervor permanent de agenþi patogeni.
Gripa aviarã de tip A cu subtipurile H5 ºi H7 este o boalã de o mare contagiozitate, la apariþia unui singur caz zona respectivã intrând obligatoriu în carantinã.
Receptive la gripã sunt în general raþa, gãinile, curcile, gâsca. Bibilica, prepeliþa, fazanul etc. Dar ºi multe din mamifere, cum ar fi porcul, calul, cânele pisica, omul.
Sursa de infecþie o constituie în general animalele infectate, contactul direct cu acestea sau ciâonsumul accidental de pãsãri infectate.
Din punct de vedere clinic boala se manifestã acut sau periacut, morbiditatea ajungând la 100% cu o ratã a mortalitãþii de 10-90%.
Boala dureazã 2-4 sãptãmâni manifestându-se prin tulburãri de orientare, cavitãþile sinuzale sunt foarte umflate, respiraþie îngreunatã.
Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice ºi se confirmã prin analize de laborator.
În cazul apariþiei subtipurilor deosebit de patogene, efectivele de pãsãri se sacrificã de necesitate, nu se permite efectuarea de tratamente, iarîn zonã se introduc mãsuri de carantinã deosebit de severe. Toatã zona contaminatã se decontamineazã energic ºi se controleazã eficacitatea lucrãilor de eradicare a gripei aviare.
Pentru evitarea apariþiei gripei aviare se recomandã respectarea mãsurilor sanitar-veterinare specifice ºi nespecifice. Folosirea echipamentului de protecþie, decontaminarea periodicã a spaþiilor de producþie, accesul persoanelor strãine în ferme strict interzis, folosirea filtrului sanitar-veterinar, etc.
Difterovariola aviara
Afecteazã toate categoriile de vârsta, apare la pasãrile cazate ºi hrãnite în condiþii necorespunzãtoare, prezenþa pãduchilor având rol în transmiterea bolii. Se manifestã prin febrã ,dificultãþi în respiraþie, apariþia unor noduli de mãrimea bobului de miei pe faþã , bãrbiþe, creastã, pleoape, în jurul cloacei, faþa internã a aripilor, apariþia unor leziuni delimitate, acoperite de un depozit gãlbui, grunjos în gurã, pe limbã la comisura gurii, pe pleoape, scãderea ouatului. Mortalitate pânã la 50% la pasãrile slãbite, în 5-8 zile.
Diagnosticul este uºor de pus datoritã leziunilor specifice. Pasãrile bolnave se izoleazã se trateazã local cu antiseptice, dupã îndepãrtarea depozitelor gãlbui de pe leziuni, se administreazã antibiotice în apa de bãut sau injectabil. Concomitent se îmbunãtãþesc condiþiile de cazare ºi hranã, se face igienizarea ºi dezinsecþia adãposturilor.
Se declarã oficial boala autoritarilor ºi ferma va fi supusã carantinei de gradul 3, conform legislaþiei.
Exista posibilitatea de vaccinare in caz de necesitate, sau la cerere.
Bursita infecþioasa
Boala se întâlneºte frecvent la puii tineri, pânã la vârsta de 5 sãptãmâni. Virusul se localizeazã la nivelul bursei lui Fabricius, pe care o lezioneazã ºi care apoi se atrofiaza, cu efect imunosupresor, pasãrile îmbolnãvindu-se de alte boli (dacã scãpa de aceastã boala) sau fãcând ca rezultatul oricãrui vaccin sa fie ineficient. Se manifestã prin stare de prostraþie, lipsa poftei de mâncare, tremurãturi, diaree, scãderea în greutate, lipsa coordonãrii miºcãrilor. Se poate îmbolnãvi întreg efectivul, dar mortalitatea nu depãºeºte 20-30% din efectiv.
Diagnosticul se pune greu , doar cu ajutorul rezultatelor de la probele de laborator. Tratamentul este ineficient. Trebuie verificat dacã puii vin dintr-un efectiv matcã vaccinat prin certificatul sanitar veterinar. Se poate face vaccinarea cu rezultate bune , preventiv, la cerere.
Bronºita infecþioasa
Este o boalã specificã gãinilor de toate vârstele, caracterizatã clinic prin tulburãri respiratorii uºoare ºi scãderea sporului de creºtere în greutate a pãsãrilor ºi tineretului de înlocuire, scãderea ouatului, modificarea cojii ºi a conþinutului ouãlor. Procentul de ouat revine la normal dupã 3 sãptãmâni daca boala nu se complica.
Diagnosticul se bazeazã pe evoluþia bolii, modificãri în dinamica ouatului si calitãþii ouãlor, confirmarea se face prin examen de laborator.
Boala se declarã oficial ºi ferma intrã în carantinã de gradul 3.
Se poate vaccina efectivul de necesitate, sau la cerere.
Laringotraheita infectioasa
Manifestãrile clinice sânt de tip respirator, acut, cu raluri, cãscãturi asfixie, senzaþia de sufocare a pasãrilor, expectoraþii sangvinolente, care sunt expulzate pe aºternut, pereþi ºi echipamentul din halã, scãderea ouatului. Mortalitatea ajunge la 10-15%, datorita infecþiilor asociate.
Diagnosticul se pune pe baza antecedentelor epizootologice, semnelor clinice ºi va fi confirmat de laborator.
Boala se declara oficial ºi ferma intrã în carantina de gradul 3.
Boala lui Marek
Este o boala caceroasa limfoproliferativã-infecþioasã, infecþia producându-se prin ouãle puse la eclozionat, puii îmbolnãvindu-se din primele zile de viaþã. Apar tumori (limfoame) pe organele interne cel mai timpuriu de la 5 sãptãmâni, dar mai evidente între a 10 a ºi a 15 a sãptãmânã de viaþã. Puii prezintã manifestãri clinice variate, cu mortalitate ridicatã.
Diagnosticul se pune pe baza modificãrilor anatomopatologice ºi a examenelor de laborator.
Vaccinarea contra bolii lui Marek se practicã obligatoriu la toate efectivele cu viaþã economicã lunga ºi conferã imunitate pe întreaga viaþã economicã. Ca urmare trebuie acordatã atenþie certificatelor sanitare veterinare eliberate de la ferma de achiziþie, în care sunt trecute toate vaccinãrile ºi situaþia epizootologicã a fermei.
BOLI BACTERIENE
Holera aviarã
Din punct de vedere clinic boala poate evolua supraacut când pasãrile mor brusc fãrã semne clinice evidente, uneori cad moarte de pe suporturile pe care stau cocoþate. În formele acute, subacute ºi cronice, apare o stare de prostraþie, cianoza crestei ºi bãrbiþelor, umflarea bãrbiþelor, diaree alb-verzuie. Se constatã o dublare sau triplare a mortalitãþilor de la o zi la alta. Mortalitatea raþelor ºi gâºtelor din jurul fermei ne poate ajuta în stabilirea diagnosticului.
Diagnosticul se pune uºor pe baza evoluþiei bolii, semnelor clinice, anatomopatologice ºi a examenelor de laborator.
Boala se trateazã cu antibiotice ºi chimioterapice, dupã izolarea pasãrilor si îmbunãtãþirea condiþiilor de cazare ºi hranã care au contribuit la apariþia bolii.
Boala se declarã oficial autoritarilor ºi se instituie carantina de gradul 2.
Tifoza aviarã
Pasãrile bolnave sunt somnolente, au febra, pene zburlite ºi fãrã luciu, creasta ºi bãrbiþele sunt palide, uneori icterice iar în apropierea morþii cianotice. Diareea apare de la început, cu fecale lichide de culoare verzuie sau galbene ca sulful.
Diagnosticul ferm se stabileºte prin examen de laborator. Uneori când apar formele suraacute cu moartea imediata a pãsãrilor se poate confunda cu holera aviarã.
Tratamentul are rezultate bune dupã eliminarea ºi sacrificarea pasãrilor bolnave, ºi administrarea de antibiotice ºi chimioterapice în apa de bãut sau în furaje.
Boala este supusã declarãrii oficiale ºi carantinei de gradul 3.
Pulloroza
Diareea alba bacilara (pulloroza) este o boala specificã gãinilor ºi curcilor, cu evoluþie gravã la puii mici ºi cronicã, cu localizare de obicei la ovar la gãinile adulte. În cazul în care puii preluaþi de la incubator sunt infectaþi chiar în proporþie de 2-3% , mortalitatea poate ajunge variabil între 5-100%. Semnele clinice sunt: abatere pronunþata, puii stau triºti, ghemuiþi, beau multã apã, diaree cu fecale apoase, cu bule de gaz, de culoare albicioasã care formeazã un dop cretos care împiedicã evacuarea fecalelor. La gãinile adulte semnele bolii sunt puþin evidente, scade producþia de ouã, apar ouã deformate, peritonite urmate de poziþia de pinguin a gãinii. Tratamentul constã în administrarea de antibiotice ºi chimioterapice în furaje sau apã. Pentru a preveni boala se vor achiziþiona puii numai din efective indemne.
Boala este declarabilã oficial ºi se instituie carantina 3.
MICOZE SI MICOTOXICOZE
Aspergiloza ºi Aflatoxicoza
Aspergillus fumigatus este fungul iar aflatoxina este metabolitul acestuia.
Aspergiloza provoacã pneumonia micoticã manifestatã prin tulburãri respiratorii iar aflatoxina provoacã hemoragii, tulburãri de osificare, scãderi ale producþiei de ouã, ouã friabile, decalcificate.
Tratamentele au o eficienþã discutabilã ºi ca urmare trebuie pus accentul pe profilaxie, prin folosirea unor furaje, aºternuturi necontaminate fungic.
Candidoza
Este o micoza manifestatã prin apariþia unor leziuni alb verzui pe mucoasa bucalã ºi lingualã ºi uneori cu diaree cu fecale mucoide, la neînscrierea în curba de greutate. Apare dupã folosirea de furaje contaminate sau dupã folosirea în exces a antibioticelor în furaje.
PARAZITOZE
Parazitozele interne cele mai grave sunt coccidiozele care afecteazã în special puii, care prezintã fecale moi cu striuri de sânge. Puii bolnavi se izoleazã ºi se trateazã cu coccidiostatice, îmbunãtãþindu-se condiþiile de zooigienã.
Ascaridioza este uºor de diagnosticat, prin prezenþa vizibilã a viermilor în fecale. Singamoza, poate provoca mortalitãþi mari la puii proaspãt eclozionaþi care vin în contact cu parazitul. La circa trei sãptãmâni de viaþã, puii cascã ciocul, se sufocã, au aripile zburlite, stau abãtuþi. Din fericire la ambele boli existã tratamente eficiente dacã se intervine la timp.
Parazitozele externe, ca ºi cele interne apar pe fondul condiþiilor necorespunzãtoare de zooigienã, reprezentanþii cei mai frecvenþi ai acestora sunt pãduchii ºi cãpuºele de diferite specii. Existã substanþe antiparazitare eficiente care pot rezolva problema.
TEHNOPATII
Creºterea ºi exploatarea pãsãrilor în sisteme intensive, a dus la apariþia tehnopatiilor sau cum mai sunt numite a bolilor de civilizaþie. Cauzele apariþiei acestor maladii sunt slãbirea rezistenþei organice, tehnologii de creºtere ºi exploatare proiectate greºit cât ºi erori în alcãtuirea raþiilor furajere. Printre bolile tehnologice cele mai întâlnite noi amintim, sindromul ficatului gras ºi îngrãºarea excesivã, sindromul ficatului gras hemoragic, steatoza hepaticã a gãinilor outoare, hepatosteatoza toxicã, steatoza hepaticã de naturã micotoxinicã, isteria aviarã, nãpârlirea timpurie, mâncarea ouãlor, smulgerea penelor, ciupirea degetelor, canibalismul.
În general pentru bolile de civilizaþie nu existã tratamente, în cel mai bun caz, la apariþia unui asemenea sindrom se pot limita efectele negative exercitate de aceste boli. Cea mai bunã metodã de combatere este prevenirea apariþiei tehnopatiilor. Acest lucru se poate realiza prin realizarea unor reþete furajere corect echilibrate energo-proteico-mineralo-vitaminic, controlul strict al factorilor de microclimat ºi pãstrarea acestora în parametri specificaþi de fiecare ghid tehnologic a hibrizilor, respectarea densitãþii optime etc.
Sindromul ficatului gras ºi îngrãºarea excesivã
Afecteazã în primul rând tineretul la vârsta de 10-30 zile, dar se poate întâlni ºi la indivizi mai tineri sau mai bãtrâni. Cauzele principale a acestei maladii sunt condiþiile de hranã ºi de întreþinere cât ºi influenþa anumitor factori genetici. Apare în primul rând datoritã alimentaþiei cu un nivel energetic deosebit de ridicat cât ºi din cauza unei hipokinezii prelungite. Se manifestã în primul rând prin depunerea de grãsim, pe ficat, rinichi cât ºi pe alte organe. Incidenþa bolii poate fi micºoratã printr-o alimentaþie corect echilibratã energo-proteic cât ºi prin asigurarea densitãþii optime.
Sindromul ficatului gras hemoragic
Este o boalã ce se întâlneºte mai des în fermele de creºtere ºi exploatare a gãinilor outoare. Din punct de vedere al mortalitãþii nu este o maladie alarmantã, dar provoacã importante pagube economice deoarece influenþeazã negativ producþia de ouã. Ca ºi cauze putem menþiona ingerarea de glucide în exces cât ºi greºelilor tehnologice.
Steatoza hepaticã a gãinilor outoare
Este echivalentã cu sindromul ficatului gras fiind o boalã de sistem ºi ca factori declanºatori menþionãm nivelul raþiilor din punct de vedere energetic mult prea mare, factori endocrinici cât ºi factori tehnologici. Diagnosticul bolii se pune pe baza coraborãrii semnelor clinice, modificãrilor anatomopatologice cât ºi pe aspectul leziunilor macroscopice ºi microscopice ale organelor ºi þesuturilor afectate.
Hepatosteatoza toxicã
Este o maladie produsã în special de substanþe chimice, toxine vegetale, compuºi chimici ºi se manifestã prin depuneri de lipide la nivelul ficatului, producând ºi un colorit specific. Din motivul acesta, spre exemplu, ºrotul de soia este administrat limitat gãinilor outoare, deoarece provoacã o incidenþã mãritã, datoritã compuºilor toxici (glicozizi) pe care îi conþine acest ºrot.
Steatoza hepaticã de naturã micotoxinicã
Afecteazã toate categoriile de pãsãri, indiferent de vârstã sau categorie de producþie. Ca ºi factori favorizanþi menþionãm micotoxinele ºi în deosebi aflatoxinele, ocrhatoxine ºi sterigmatocistina, care sunt substanþe chimice hepatotoxice.
Steatoza hepaticã de naturã micotoxinicã se poate preveni prin controale periodice din punct de vedere calitativ a nutreþurilor administrate în hrana pãsãrilor.
Isteria aviarã
Aceastã tehnopatie se manifestã printr-o stare de excitabilitate sporitã, care poate conduce la producerea de ouã fãrã coajã sau ouã cu o coajã subþire, într-un numãr excesiv de mare, hemoragii interne cât ºi fracturi, etc. Factorii favorizanþi ai acestei maladii sunt zgomotele din halã, insuficienþa apei de bãut, raþii furajere dezechilibrate din punct de vedere a sãrurilor minerale (mai ales conþinutul redus în magneziu), dereglãri ale programului de luminã, intensitate, duratã, nerespectarea densitãþii optime. În momentul în care într-un efectiv de pãsãri s-a produs aceastã boalã ºansele de reabilitare a acestuia sunt foarte mici.
Nãpârlirea timpurie
Este o consecinþã directã a dereglãrii programului de luminã, intensitatea fluxului luminos prea mare, schimbarea bruscã a fotoperodismului, etc., cumulate cu un exces în alimentaþie de calciu cât ºi hiperfuncþia glandei tiroide etc. Pentru combaterea nãpârlirii forþate se recomandã eliminarea factorilor favorizanþi care duc la apariþia acesteia.
Mâncarea ouãlor
Acestã boalã tehnologicã poate apãrea întâmplãtor, prin curiozitatea excesivã a pãsãrilor de ciugulire a ouãlor sparte ºi se extinde la întreg efectivul de gãin outoare datoritã intervenþiei factorilor de stres. Pentu eliminarea acestei maladii se impune observarea cu atenþie a efectivelor de pãsãri ºi eliminare celor care prezintã acest sindrom.
Smulgerea penelor
Sindromul de smulgere a penelor, apare în primul rând carenþelor în aminoacizi esenþiali cu sulf, metioninã, cistinã ºi cisteinã, în macro ºi microelemente ca ºi în vitamine. Printre factorii favorizanþi se numãrã ºi intensitatea prea mare a fluxului luminos, densitate prea mare, duritatea pardoselii. Datoritã smulgerii penelor apar rãni sângerânde, de aici pânã la canibalism nefiind decât un pas foarte mic. Ca ºi metode de combatere menþionãm, eliminarea pãsãrilor afectate, administrare de nutreþuri bine realizate, administrarea de tranchilizande ºi schimbarea luminii în luminã roºie sau verde.
Canibalismul
Este o boalã tehnologicã deosebit de gravã ºi apare practic datoritã oricãrui factor tehnologic aplicat greºit. Astfel furajele greºit concepute, existenþa unui aer uscat în halele de producþie, peturbãri ale programului de luminã ºi intensitãþii fluxului luminos, nerespectarea densitãþii etc. Pãsãrile preferã cu predilecþie urmãtoarele regiuni corporale pentru atac: vârfurile atacurilor, articulaþia cotului, târtiþa, capul ºi în special cloaca. Apariþia
prolapsului uterin apãrut la începutul oatului, când cloaca este ieºitã spre exterior, este locul preferat de ciugulire a pãsãrilor. În momentul în care apar sângerãri, pasãrea afectatã nu se mai pot apãra, iar la un moment dat se lasã ciugulite. Pentru eliminarea acestei maladii de civilizaþie, se recomandã reducerea intensitãþii luminoase în halele de producþie, folosirea luminii albastre sau roºii, asigurarea unei ventilaþii sporite, reducerea temperaturii din adãposturi, administrarea de furaje bine echilibrate în energie.





Also tagged with one or more of these keywords: pasari, boli, tehnopatii, avicultura, gaini, zootehnie, canibalism, pasari mancate, oua mancate

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users