Jump to content


Photo

Adaposturi pentru porci...


  • Please log in to reply
98 replies to this topic

#21 zecedani

zecedani

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 63 posts

Posted 17 June 2005 - 04:37 PM

Multumesc si promit sa vin cu noi intrebari cat de curand :D chiar foarte curand
:D :D
Multe succese, si weekend placut
:) :D

Petrica Daniel :)

#22 zecedani

zecedani

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 63 posts

Posted 20 June 2005 - 06:26 PM

Buna ziua :D
Am promis si iata ca ma tin de cuvant:
As dori si eu daca se poate sa primesc niste recomandari de site-uri din domeniul cresterii si ingrasarii porcilor.
Am citit cateva carti din domeniu, la care am avut acces, dar marea majoritate sunt vechi (marele alb e in unele o noutate absoluta :) ) iar cele noi sunt, cu cateva exceptii prezentari generale. :(
:)
De asemenea s-a pomenit de alte tipuri de adaposturi moderne in afara celui prezentat. Va rog sa le prezentati mai pe larg. Aceste sisteme, care nu necesita investitii initiale mari, pot ajuta la incurajarea crescatorilor. Cel putin pe mine m-au determinat sa incep, si sper sa am succes :D
Va multumesc anticipat :D
Petrica Daniel

#23 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 24 June 2005 - 03:46 PM

Buna ziua  :D
Am promis si iata ca ma tin de cuvant:
As dori si eu daca se poate sa primesc niste recomandari de site-uri din domeniul cresterii si ingrasarii porcilor.
Am citit cateva carti din domeniu, la care am avut acces, dar marea majoritate sunt vechi (marele alb e in unele o noutate absoluta :) ) iar cele noi sunt, cu cateva exceptii prezentari generale. :(
:)
De asemenea s-a pomenit de alte tipuri de adaposturi moderne in afara celui prezentat. Va rog sa le prezentati mai pe larg. Aceste sisteme, care nu necesita investitii initiale mari, pot ajuta la incurajarea crescatorilor. Cel putin pe mine m-au determinat sa incep, si sper sa am succes  :D
Va multumesc anticipat :D
Petrica Daniel

<{POST_SNAPBACK}>



Eu iþi propun sa rãmânem pe acelaºi tip de abordare. De data asta iþi ofer o structurã puþin mai scumpã dar care se bazeazã pe principii asemãnãtoare structurilor hoop.
Aºadar, iþi propun - creºterea ºi exploatarea în compartimente comune cu aºternut permanent sau aºternut adânc. Acestea sunt sisteme utilizate mai ales în Anglia (65% din ferme), Danemarca (15% din ferme) ºi Suedia (În Suedia este cunoscut sub numele Swedish Vastgomodel ºi are douã variante: Ljungström ºi Thorstensson.), dar ºi în alte þãri europene.

Dimensiunile compartimentului sunt mari; de exemplu, în figura alãturatã, dimensiunile sunt de 7 x 14 m ºi o înãlþime de regulã peste 3,3 m. Aleile pentru furajare ºi mutarea animalelor dintr-o boxã în alta sunt de asemenea largi – de regulã, lãrgimea este mai mare de 1 m. De regulã, aleea de furajare este mai înaltã cu 40 cm decât spaþiul în care se dispun paiele pentru aºternutul permanent. Uºile, de regulã glisante, sunt utilizate pentru primenirea aºternutului sau evacuarea acestuia ºi, pe durata verii, prin deschiderea geamurilor din partea opusã, pentru ventilaþia naturalã.

Caracteristici: acest sistem de întreþinere, promovat încã din anii ‘80 în Suedia, constã în existenþa unui aºternut permanent care, prin cumulare, poate ajunge la o grosime de 35-45 cm. Sistemul poate fi utilizat pentru creºtere, gestaþie ºi, prin delimitarea unor boxe individuale, pentru fãtare.

În cazul gestaþiei ºi pentru scroafele aflate în depistare-montã, spaþiul necesar este de 2,5 m2/scroafã ºi, în cazul cazãrii individuale, 6-6,8 m2/vier. Furajarea se face individual, cu ajutorul unor standuri de furajare cu dimensiuni de 0,55x 2,13 m, pe o platformã de beton care este mai înaltã cu 40 cm decât platforma pentru aºternutul permanent.
De regulã, introducerea scroafelor sau scrofiþelor se face în grupuri deja formate, de minim 3, preferabil 5-6 animale; astfel, intrarea unui grup de femele ºi nu a unei femele singure reduce comportamentul pentru stabilirea ierarhiei în grupul nou format. Comportamentul agresiv este diminuat, ca urmare a suficienþei spaþiului ºi a existenþei unei cantitãþi abundente de paie, care oferã suficiente premise pentru manifestarea comportamentului explorator ºi de odihnã. În acest sistem, suprafaþa utilã a boxei se pãstreazã curatã ºi uscatã, prin dispunerea regulatã a aºternutului de paie; este deosebit de important ca aºternutul sã nu devinã niciodatã umed. Adeseori, animalele subdivid suprafaþa utilã a boxei în arii separate; aria utilizatã pentru excreþie – o zonã pentru excreþie, de regulã o zona mai rece, umedã, cu curenþi de aer, opusã spaþiului destinat furajãrii - ºi o zonã de odihnã - zona care asigurã cel mai bine confortul termic. Îndepãrtarea aºternutului în acest sector se face de 2-4 ori /an, timp în care scroafele sunt claustrate în standul de furajare.

În cazul fãtãrii ºi lactaþiei, se pot utiliza mai multe variante: cu fãtare în boxe construite în cadrul compartimentului ºi înfrãþirea la 10 zile, prin eliminarea pereþilor boxelor la 10 zile (sistem suedez, versiunea Thorstensson) sau cu fãtare în compartiment de fãtare special amenajat ºi transferul scroafelor ºi purceilor la vârsta de 14-20 zile în boxe de înfrãþire (sistem suedez, versiunea Ljungström)
Versiunea Thorstensson - în exemplul prezentat în figura, prin dispunerea a douã rânduri de boxe de fãtare cu pereþi de lemn, lipite de pereþii laterali ai compartimentului; astfel, se pot introduce 11 scroafe gestante aflate în ziua 110 a gestaþiei. Scroafele sunt introduse în compartimentul de fãtare iluminat în zona culoarului central ºi cu aºternut plasat doar în boxe, pentru descurajarea construirii cuibului de fãtare ºi fãtãrii în spaþiul dintre cele douã rânduri de boxe. De cele mai multe ori, aceste boxe nu sunt prevãzute cu sisteme de încãlzire a purceilor ori cu bare pentru protecþia împotriva strivirii de cãtre scroafa mamã, pentru ca aceasta sã aibã posibilitatea sã-ºi construiascã cuibul de fãtare. În caz de necesitate, în timpul iernii, suplimentarea cãldurii nu este necesarã mai mult de 7-10 zile.
De regulã, boxa de fãtare are dimensiuni de cel puþin 1,75 x 2,40 (vezi al doilea compartiment prezentat în figura ataºatã) ºi este prevãzutã cu o uºã; purceii sunt reþinuþi în interiorul boxei cu ajutorul unei role plasatã în deschiderea uºii boxei de fãtare. Aceastã rolã are diametru de 10-15 cm ºi ajunge la o înãlþime de 35-40 cm faþã de pardosea. Rola are douã roluri; în primul rând protejeazã ugerul scroafei ºi în al doilea, pãstreazã purceii în interiorul boxei în primele 4-5 zile de viaþã. Atunci când purceii sunt capabili sã treacã peste rolã, aceasta este îndepãrtatã. De regulã, scroafele bune mame avertizeazã purceii în momentul în care intenþioneazã sã intre în boxã, vocalizând înaintea intrãrii în boxã ºi împingând cu râtul purceii care ar putea fi striviþi.
La 10-14 zile, pereþii boxei de fãtare se îndepãrteazã ºi se introduc câþiva baloþi de paie. În acest caz, pentru scroafele, în lactaþie spaþiul cu aºternut permanent asigurat este de 7,5 m2/scroafã împreunã cu purcei. La vârsta de 5 sãptãmâni, scroafele sunt îndepãrtate, purceii rãmânând pânã la 9 sãptãmâni în acest compartiment.

În cazul creºterii ...poþi sã îþi imaginezi cat este de simplu.

Succese!
Ioan Hutu,



PS: semnificaþia cifrelor din figura este:

1 – camerã de intrare; 2 – alee ºi perete cu geamuri; 3 – spaþiu de refugiu pentru purcei; 4 – hrãnitoare pentru scroafe; 5 - marginea platformei de furajare – cu o înãlþime de 30-40 cm; 6 – suprafaþa cu aºternut permanent; 7 – uºã glisantã de 3,6x3,6 m pentru evacuarea ºi primenirea aºternutului; 8 – sursã de apã ºi drenaj a purinului; 9 – boxã de fãtare cu dimensiuni de 2,45 x 1,8 m, uºã ºi rolã pentru blocarea purceilor.
Sursa este Wilson sau www.ctic.purdue.edu
...exista posibilitatea sa ti se ceara bani sau parole pentru acces dar ce sa-i faci ... asta e capitalismul.

Attached Files


Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#24 zecedani

zecedani

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 63 posts

Posted 24 June 2005 - 05:31 PM

Buna ziua :D

Asta e ceva mai scump, si trebuie sa ai capital, de care inca nu dispun,iar daca as dispune l-as investi rapid in animale , dar pare destul de interesant mai ales pentru partea de reproductie si mai ales pentru perioada de iarna. Se mai pot face si modificari care sa reduca un pic din costul constructiei.

Am vazut saptamana asta niste grajduri vechi, dar in stare buna, si pe care le-as putea inchiria. Problema este ca acestea sunt grajduri pt vaci de prin 65 si nu au sisteme de evacuare a dejectiilor, iar pt furajare aveau pe lateral situate cate o iesle. Din cate am vazut acolo, trebuie sa recompartimentez intreg interiorul, si daca ma uit bine pe imagine, acest sistem chiar ar putea fi aplicat, cu mici modificari. Astept de asemenea recomandari si sfaturi. :unsure:

Va multumesc si sper sa colaboram in continuare :D

Petrica Daniel

#25 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 24 June 2005 - 07:20 PM

Buna ziua :D

Asta e ceva mai scump, si trebuie sa ai capital, de care inca nu dispun,iar daca as dispune l-as investi rapid in animale , dar pare destul de interesant mai ales pentru partea de reproductie si mai ales pentru perioada de iarna. Se mai pot face si modificari care sa reduca un pic din costul constructiei.

Am vazut saptamana asta niste grajduri vechi, dar in stare buna, si pe care le-as putea inchiria. Problema este ca acestea sunt grajduri pt vaci de prin 65 si nu au sisteme de evacuare a dejectiilor, iar pt furajare aveau pe lateral situate cate o iesle. Din cate am vazut acolo, trebuie sa recompartimentez intreg interiorul, si daca ma uit bine pe imagine, acest sistem chiar ar putea fi aplicat, cu mici modificari. Astept de asemenea recomandari si sfaturi. :unsure:

Va multumesc si sper sa colaboram in continuare :D

Petrica Daniel

<{POST_SNAPBACK}>


Daca ai posibilitatea achizitionarii unui astfel de grajd fa'o. Ai grija insa ca pretul sa fie rezonabil ...si mãsoarã cu atenþie grajdul cu pricina (intereseaza mai ales latimea si inaltimea). Dacã nu iti e permisa evacuarea dejectiilor prin partea din spate atunci se poate incerca evacuarea longitudinalã (adica pe lungimea grajdului).
La astfel de grajduri aleea de acces se poate dispune la exteriorul constructiei vechi iar usa se taie in zid.

Daca ti se pare greu fa o schita (o sectiune orizontala) si pune'o pe agroforum sa vedem ce putem sa-i facem.
Numa de bine.

Ioan Hutu
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#26 zecedani

zecedani

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 63 posts

Posted 28 June 2005 - 12:15 AM

Daca ti se pare greu fa o schita (o sectiune orizontala) si pune'o pe agroforum sa vedem ce putem sa-i facem.

<{POST_SNAPBACK}>


Multumesc pentru interesul deosebit si pentru cooperare. :D
Sunt de-a dreptul incantat sa vad ca mai exista si specialisti care vor sa ajute noii investitori.
Si fiindca am inceput pe tonul asta, si fiindca am tot fost intrebat de ce vreau sa renunt la profesorat :blink: "o meserie curata" ca sa ma ocup de porci iata in atasamentul de mai jos cateva imagini care arata ca si aceasta meserie poate fi una curata. :D indoor28.jpg indoor30.jpg
De asemenea uitati si niste modele de adaposturi ieftine, vazute pe un site al unei firme engleze. Cu putin mai multa atentie la igiena, hrana si izolatii cred eu ca ar putea fi aplicat cu succes. outdoor023.jpg outdoor013.jpg outdoor21.jpg
Si tot legat de internet, am vazut saptamana asta http://www.antecint..../main/swine.htm, si mi s-a parut interesant, (inca il mai studiez) as vrea sa stiu si parerea dvs. S-ar putea sa trebuiasca sa va inregistrati pe www.thepigsite.com, unde de asemenea gasiti o multime de lucruri interesante. :rolleyes:

Revenind la adapost, trebuie sa va spun ca am fost sa discut pretul, si mi s-a cerut pe un colt de ferma,(3 grajduri), in care nu pot sa fac un filtru sanitar, nu pot organiza o platforma de gunoi, sau macar un mic depozit de furaje, nemaivorbind de bucatarie, si dupa cum v-am mai spus mai trebuie si compartimentata, cam 70.000 de euro, :angry: asa ca m-am hotarat sa astept pana dau dansii faliment, si sa cumpar eventual tot complexul zootehnic de la banca sau de la finante cam tot la banii astia, si apoi in functie de resursele financiare ramase sa incep o modernizare. Oricum deocamdata nu imi permit sa investesc suma ceruta de dansii. Dar o sa fac o schema a grajdului si o sa o atasez la un mesaj ulterior cu vreo cateva propuneri din partea mea.

Inca o problema care ma framanta si la care nu stiu un raspuns sigur:
Din 2007 nu se va mai acorda subventia din partea guvernului, care vor fi ajutoarele venite din partea UE ? Ma intereseaza in special cele pentru tinerii fermieri .
Pentru viitor ma gandeam sa ma orientez spre productia ecologica, si/sau cresterea porcilor pt bacon, bineinteles dupa ce voi mai capata experienta :) . Ce sfaturi si recomandari imi puteti da? Care sunt conditiile pentru recunoasterea unei ferme de porci ca ferma ecologica?


Va multumesc si astept raspunsul dumneavoasra
Cu respect
Petrica Daniel

#27 zecedani

zecedani

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 63 posts

Posted 29 June 2005 - 02:43 PM

Am vazut ca se face multa reclama Cooperativei Muntenia, :)
As dori si eu mai multe informatii :)

#28 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 01 July 2005 - 06:42 PM

Am vazut ca se face multa reclama Cooperativei Muntenia,  :)
As dori si eu mai multe informatii :)

<{POST_SNAPBACK}>



?
Ioan Hutu
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#29 zecedani

zecedani

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 63 posts

Posted 04 July 2005 - 01:47 AM

?
Ioan Hutu

<{POST_SNAPBACK}>



Se incearca , si eu sper sa se reuseasca, crearea unei cooperative a crescatorilor de porci, in care cooperativa vine cu imputurile si preiau animalele pt sacrificare, in abatoarele cooperativei, iar la sfarsitul anului profiturile se distribuie proportional fiecarui crescator, luandu-se modelul unor cooperative din Austria.

Mi se pare destul de interesant B)

Petrica Daniel
P.S unul din membrii fondatori este d-nul Adrian Radulescu, :)

#30 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 04 July 2005 - 08:39 AM

Se incearca , si eu sper sa se reuseasca, crearea unei cooperative a crescatorilor de porci, in care cooperativa vine cu imputurile si preiau animalele pt sacrificare, in abatoarele cooperativei, iar la sfarsitul anului profiturile se distribuie proportional fiecarui crescator, luandu-se modelul unor cooperative din Austria.

Mi se pare destul de interesant B)

Petrica Daniel
P.S unul din membrii fondatori este d-nul Adrian Radulescu,  :)

<{POST_SNAPBACK}>




Vestea ta ne bucura. Personal, desi nu ii cunosc, doresc succese initiatorilor. Si in partea de Vest a tarii exista initiative de acest gen. Ma refer la Agrotorvis si Noul Comtim. Probabil, Romania va fi din nou ceea ce a fost. Poate chiar mai mult.

Pentru cooperatori cateva sugestii:
- cititi cu mare atentie contractele - sunt hartiile care va pot face bogati ...sau robi;
- aveti mare grija la masurile de biosecuritate - sunt vitale;
- aveti deosebita grija la ecarisajul cadavrelor si, mai ales, aveti mare grija la sursele de poluare - veti fi raspunzatori in intregime pentru eventualele abateri;

In rest ...numai de bine.
Ioan Hutu
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#31 replicator

replicator

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 7 posts

Posted 06 July 2005 - 09:22 AM

Vestea ta ne bucura. Personal, desi nu ii cunosc, doresc succese initiatorilor. Si in partea de Vest a tarii exista initiative de acest gen. Ma refer la Agrotorvis si Noul Comtim. Probabil, Romania va fi din nou ceea ce a fost. Poate chiar mai mult.

Pentru cooperatori cateva sugestii:
- cititi cu mare atentie contractele - sunt hartiile care va pot face bogati ...sau robi;
- aveti mare grija la masurile de biosecuritate - sunt vitale;
- aveti deosebita grija la ecarisajul cadavrelor si, mai ales, aveti mare grija la sursele de poluare - veti fi raspunzatori in intregime pentru eventualele abateri;

In rest ...numai de bine.
Ioan Hutu

<{POST_SNAPBACK}>



#32 replicator

replicator

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 7 posts

Posted 06 July 2005 - 09:31 AM

Am vazut ca se face multa reclama Cooperativei Muntenia,  :)
As dori si eu mai multe informatii :)

<{POST_SNAPBACK}>

ai vazut reclama, dar e o hotie pe fata, ai citit contractul de prestari servicii? iti iau astia la bani, de-ti sar ochii din cap,ca-ti aduc porcii din austria, bani ca-ti fac rost de furaje, comisioane la greu, la un calcul simplu vreo sase sute de milioane, numai la un sg adapost ,comisioanele lor, desi ipotecile la banca, si ratele le platesti tu.citeste bine inainte sa te apuci sa faci ceva cu domnul fost subsecretar de la agricultura.

#33 replicator

replicator

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 7 posts

Posted 06 July 2005 - 09:35 AM

Se incearca , si eu sper sa se reuseasca, crearea unei cooperative a crescatorilor de porci, in care cooperativa vine cu imputurile si preiau animalele pt sacrificare, in abatoarele cooperativei, iar la sfarsitul anului profiturile se distribuie proportional fiecarui crescator, luandu-se modelul unor cooperative din Austria.

Mi se pare destul de interesant B)

Petrica Daniel
P.S unul din membrii fondatori este d-nul Adrian Radulescu,  :)

<{POST_SNAPBACK}>

e o hotie pe fata, ai citit contractul de prestari servicii? iti iau astia la bani, de-ti sar ochii din cap,ca-ti aduc porcii din austria, bani ca-ti fac rost de furaje, comisioane la greu, la un calcul simplu vreo sase sute de milioane, numai la un sg adapost ,comisioanele lor, desi ipotecile la banca, si ratele le platesti tu.citeste bine inainte sa te apuci sa faci ceva cu domnul fost subsecretar de la agricultura.

#34 zecedani

zecedani

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 63 posts

Posted 06 July 2005 - 12:09 PM

e o hotie pe fata, ai citit contractul de prestari servicii? iti iau astia la bani, de-ti sar ochii din cap,ca-ti aduc porcii din austria, bani ca-ti fac rost de furaje, comisioane la greu, la un calcul simplu vreo sase sute de milioane, numai la un sg adapost ,comisioanele lor, desi ipotecile la banca, si ratele le platesti tu.citeste bine inainte sa te apuci sa faci ceva cu domnul fost subsecretar de la agricultura.

<{POST_SNAPBACK}>


Buna :)
Inteleg din mesajul dvs ca aveti o copie a unui contract si as vrea f mult sa primesc si eu una. V-as fi recunoscator daca mi-ati trimite-o si mie pe adresa zecedani@yahoo.co.uk . :D
Cat despre intrat in cooperativa, eu doar am anuntat ca se poate, nu stiu exct conditiile, nu pot intra momentan deoarece nu am capitalul cerut de dansii, DAR DACA CINEVE VREA SA INTRE IN ORICE FORMA DE ASOCIERE SA CITEASCA CU MARE GRIJA CONTRACTELE, SA LE ANALIZEZE OBIECTIV SI ABIA DUPA AIA, DACA I SE PAR AVANTAJOASE SA SE INSCRIE, ca altfel o sa ajungeti sa munciti degeaba. B)

#35 vionut

vionut

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 21 posts

Posted 06 July 2005 - 03:52 PM

Salutare
Sunt Ionut Vadan, la fel ca si voi pasionat de cresterea porcilor (pasiune adevarata daca tinem cont ca in viata de zi cu zi ma ocup de calculatoare).
Sunt interesat si eu de Cooperativa Muntenia, chiar m-am intalnit cu Dl. Radulescu si mi-a prezentat situatia cam asa:
- fiecare membru al asociatiei este si actionar al ei (deci ia ceva profit de acolo)
- cooperativa negociaza cu furnizorii din Olanda pretul pentru purcei si termen de plata de 150 zile (ca producator individual nu poti obtine in nici un caz pretul pe care-l obtine cooperativa)
-cooperativa negociaza pretul pentru furaje
-cooperativa gaseste clienti pentru vanzarea porcilor

Am inteles ca producatorul nu este obligat sa lucreze prin cooperativa, deci poate sa-si faca singur treaba fara sa mai plateasca nici un comision.Ramane de vazut daca reuseste sa obtina preturi bune.

Conditii:
Costul unui adapost pentru 720 porci cost cca 150.000 Euro (mi se pare cam mult, nu stiu cine il construieste - aici e posibil sa se traga ceva bani)
Trebuie sa ai teren de 5000 mp, cash 25000 Euro, restul credit bancar si Sapard.
Contracte si alte acte nu am vazut, ca sa va dau amanunte suplimentare.

Dl. Radulescu o prezinta ca pe o superafacere, sincer nu imi pot da seama daca asa este.

Dar pana sa ajung sa am super ferma, ca sa-mi fac damblaua, am cumparat in aprilie 10 scroafe de la Peris (5 Landrace si 5 LSP 345)+ 1 Vier LSP345 si ii cresc la bunica mea (pe langa Cluj), intr-un tarc de 300 mp + cotet de 20 mp (normal ca vierul separat).Sunt cei mai adevarati porci din sat, dar am ajuns sa-mi spuna oamenii de acolo ca sunt nebun si arunc banii, pentru ca nu asa se cresc porcii.Degeba le spun eu ca exista si alte tehnologii de crestere ca se uita ciudat la mine.Adevarul este ca atunci cand ploua, fac porcii mei cate un tratament cu namol, garantat antireumatic.
Cam asta ar fi.
D-le Ioan Hutu, va multumesc pentru postari.Chiar am invatat ceva de la dvs.O sa ma inscriu si eu la cursurile de vara ale Unitatii de Extensie a Universitatii ,pt ca mi se pare mai rentabil sa construiesc niste adaposturi in sistem hoop decat sa bag banii in betoane.

#36 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 06 July 2005 - 06:38 PM

Esti Binevenit!

Referitor la inscrieri pentru cursurile de vara ale Unitatii de Extensie din cadrul Universitatii precizez faptul ca acestea se pot face prin:
- telefon / 0256 277127
- on line pe acest portal
Cat despre tematica abordata incercati sa intrati la adresa de mai jos.

http://forum.agroinf...&st=0

Numa' de bine.
Ioan Hutu
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#37 vionut

vionut

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 21 posts

Posted 11 July 2005 - 08:00 AM

@ioan.hutu
Multumesc. Va rog sa-mi mai dati niste detalii despre cresterea pe asternut permanent.Banuiesc ca se intampla acelasi fenomen ca si la cresterea gainilor pe asternut: fermentarea dejectiilor cu degajare de caldura.
In cazul porcilor asternutul se mentine uscat? Ma gandesc ca elimina multa urina.Asternutul se pune direct pe pamant?

#38 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 12 July 2005 - 10:57 AM

@ioan.hutu
Multumesc. Va rog sa-mi mai dati niste detalii despre cresterea pe asternut permanent.Banuiesc ca se intampla acelasi fenomen ca si la cresterea gainilor pe asternut: fermentarea dejectiilor cu degajare de caldura.
In cazul porcilor asternutul se mentine uscat? Ma gandesc ca elimina multa urina.Asternutul se pune direct pe pamant?

<{POST_SNAPBACK}>




Ai dreptate!
Despre producerea de caldura si tipul pardoselei am mai discutat. Reciteste postarile ;)
În ceea ce priveste dejecþiile ºi umiditatea situatia se prezintã astfel:
Se utilizeazã 1,7-2,2 tone paie / an ºi scroafã mamã sau 2 kg paie /zi ºi individ. Cantitatea de asternut, mai sus amintitã, este necesarã pentru controlul emisiei de amoniac sub limitele maxim admise ºi menþinerea umiditãþii relative a aºternutului la valori de 40-60%. Pentru prevenirea emisiei de amoniac se sugereazã menþinerea unui raport carbon/azot de minim 30/1. E bine de ºtiut cã paiele asigurã un raport între carbon ºi azot de 80/1 - astfel, la colectivitãþi de 10 scroafe, se introduc 700 kg paie la populare ºi, ulterior, 350 kg paie/sãptãmânã, cu specificarea cã zonele umede trebuie acoperite zilnic. În caz contrar, aºternutul umed poate fi un factor favorizant în apariþia unor boli, mai ales în rândul purceilor sugari.

Numai de bine
Ioan Hutu
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#39 vionut

vionut

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 21 posts

Posted 12 July 2005 - 10:08 PM

[quote name='ioan.hutu' date='Jul 12 2005, 10:57 AM']
Ai dreptate!
Despre producerea de caldura si tipul pardoselei am mai discutat. Reciteste postarile ;)

Citisem postarile.Am inteles ca zona de furajare, din beton trebuie sa fie cu 30-40 cm mai inalta decat zona cu asternut.Intrebare: zona cu asternut poate sa fie o groapa sapata la 30-40 cm, sau trebuie sa fie la nivelul solului si zona de furajare se ridica ?
Adapatorile se monteaza in zona cu beton? Zona betonata ar trebui sa aiba panta spre exterior? (sa se scurga eventualele dejectii sau pierderi de apa).

Am atasat o imagine cu o constructie in sistem hoop.Este mai eficient sistemul lateral de aerisire, decat la modelele prezentate anterior?

Multam multloafing_barn500.jpg

#40 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 13 July 2005 - 08:36 PM

Intrebãri:
- Zona cu asternut poate sa fie o groapa sapata la 30-40 cm, sau trebuie sa fie la nivelul solului si zona de furajare se ridica ?
- Adapatorile se monteaza in zona cu beton?
- Zona betonata ar trebui sa aiba panta spre exterior? (sa se scurga eventualele dejectii sau pierderi de apa).
- Este mai eficient sistemul lateral de aerisire, decat la modelele prezentate anterior?



Din cele observate de mine:

- de regulã, zona de furajare este mai înaltã. Personal, nu cred ca se justifica sa faci o groapa... doar daca doresti sa aduni apele pluviale. Sugestia mea este sa valorifici o pantã naturalã - panta terenului unde-ti doreºti construcþia;
- da! Adapatorile se monteazã numai in zona betonatã, de regulã de o parte ºi de alta a buncãrului pentru nutreþul combinat;
- despre panta pardoselei - depinde! Daca ai fosã pentru colectarea purinului sau nu: daca existã atunci panta se orienteazã spre aceasta; dacã nu, atunci se orienteazã spre partea cu asternut permenent. Din cele vazute oricum de-a lungul pereþilor ºi la joncþiune dintre zona de furajare ºi cea de odihnã (cu aºternut) apar cele mai multe dejecþii. Porcul are o particularitate etologicã - manifestã comportament excretor în zonele umede, cu curenþi de aer ºi eventual mai umbrite;
- nu pot sã vãd dacã adãpostul prezentat de tine are sau nu panouri deflectoare (panourile care direcþioneazã spre tavan curenþii de aer). Dar sa recapitulam caracteristicile sistemului din imaginile de la inceput: adapostul prezentat are ventilatie laterala . Fanta situatã între prelatã ºi peretele lateral (între partea exterioarã a peretelui ºi partea interioarã a prelatei) creaza posibilitatea formarii curentilor ascendenti. Acesti curenti, împreunã cu cei longitudinali, impiedica formarea condensului, respectiv a picaturilor de condens. Mai ales pe durata verii, se practicã decopertarea capetelor adãpostului ºi, uneori, decopertarea pereþilor laterali pentru intensificarea ventilaþiei. Deci, dupã cum pare, adãpostul prezentat de tine pare o structurã hoop decopertatã pe o porþiune lateralã.


Numa' de bine, Ioan Hutu
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro




0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users