Jump to content


Photo

Tehnologii alternative pentru cresterea porcilor


  • Please log in to reply
14 replies to this topic

#1 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 18 December 2007 - 11:35 AM

Buna,

Am sa plec de la un articol care va fi publicat in revista ferma, numarul din decembrie...

Fie intensivã, fie tradiþionalã, fie, mai nou, alternativã, orice tehnologie ca sã existe trebuie sã îndeplineascã trei condiþii: sã fie eficientã economic, sã fie sustenabilã în mediu ºi sã fie acceptatã socio-cultural. Aceasta este esenþa teoreticã, iar realitatea, aºa cum o vãd eu prin ochelarii mei, poate fi descrisã diferit în funcþie de gradul de intensivizare al tehnologiei.
Creºterea tradiþionalã, cea pe care o practicã gospodarul român, este viabilã economic ºi acceptatã social; de altfel, cât de mult poate sã coste un porc crescut cu lãturi, resturi menajere, urzici ºi lobode ºi doftoricit cu ºtevie atunci când se stricã la burtã. În mediu, creºterea este sustenabilã, deoarece impactul este nesemnificativ, cu toate cã unii sãteni, mai europenizaþi, devin din ce în ce mai sensibili la mirosul fin al dejecþiilor specifice. Aºadar, creºterea în cocinã e sustenabilã ºi, din perspectiva acceptãrii sociale, deºi unii îi spun creºtere de subzistenþã, aceastã îndeletnicire asigurã stabilitate socialã ºi, mai mult, satisface nivelul nevoii fiziologice bazale de hranã pentru mulþi din cetãþenii noii Românii europene.
În privinþa creºterii intensive, cel puþin în partea de vest a þãrii, zarurile au fost aruncate – o singurã companie ºtie, poate ºi va sacrifica anual peste 3,5 milioane de porci. Lucrurile încep sã se contureze frumos ºi în partea esticã a þãrii; probabil sudul le va urma. Pânã la urmã, indiferent de partea þãrii la care facem referinþã, creºterea intensivã a porcilor este o necesitate neechivocã. Producþiile obþinute în sistemele intensive de exploatare sunt eficiente economic, se strãduiesc, cu orice mijloace, sã dãinuie în mediu, mai ales cã deja existã o acceptare social-politicã, cu iz de înaltã societate mondialã. Valorificarea acestor producþii este supusã normelor tehnologice și de siguranþã alimentarã certificate GMP, GHP, SSOP, HACCP, etc. - toate aceste certificãri fiind menite sã ne asigure nivelul siguranþei proprii. În fapt, cred cã în frica sa, consumatorul modern acceptã compromisul - consum ceea ce e sigur ºi e certificat, chiar dacã nu are gustul scontat.
Între creºterea intensivã, singura practicatã de marii jucãtori regionali, ºi cea gospodãreascã, consider cã existã sau ar trebui sã gãsim fermele familiale, respectiv, creºterea animalelor în adãposturi adecvate, fie convenþionale, fie structuri semicilindrice. Ferma familialã are dimensiuni medii, ca urmare a proprietãþii fãrâmiþate a terenurilor agricole, dar este eficientã ºi sustenabilã la nivelul comunitãþii. Cu toate acestea, acceptarea socialã pare sã lipseascã, explicaþia fenomenului fiind hilarã, pur româneascã; majoritatea mãcelãriilor locale au fost închise de cãtre veterinari – actori sociali speriaþi de importanþa misiunii, probabil transmisã pe verticalã, sau chiar mai rãu, ca urmare africii pierderii propriului scaun. Consider cã închiderea acestor mici puncte de procesare în detrimentul modernizãrii lor a fost o decizie proastã, nefãcând altceva decât sã elimine orice iniþiativã de micã ºi medie amploare, sã frâneze piaþa produselor direct valorificabile local ºi în niºa pieþei produselor tradiþionale. Cu siguranþã cei implicaþi în aceastã acþiune realizeazã deja efectul atitudinii lor situate dincolo de graniþele siguranþei alimentare, în numele cãreia s-au luat deciziile, repet neînþelepte ºi puþin benefice deopotrivã pentru crescãtori ºi pentru veterinari.
În ceea ce mã priveºte, îmi aduc aminte cã, începând de la Ignat pânã în preajma Crãciunului, fiecare vecin oferea câte ceva din pomana porcului, pomanã care se întorcea odatã cu tãierea porcului din cocina proprie. Vara prindeam cu mare bucurie vestea tãierii vreunui porc prin vecini – se vindeau ca pâinea caldã caltaboºii, jumãrile, carnea, slãnina, toba … ºi ºtiþi prea bine cã gustul lor nu se comparã cu nici unul din produsele de pe rafurile marilor marketuri de astãzi. V-am scris aceste lucruri ºi sunt convins cã nu v-am surprins; încã pe ici, pe colo, ºi cât timp or mai trãi ãi bãtrâni, gustul preparatelor home made mai este viu. Ce ne facem însã în urmãtorii 10-15 ani? Avem ceva de pus în locul celor care pleacã, odatã cu ei plecând ºi, sã-i zicem, gustul copilãriei noastre? Poate gândesc nostalgic la vremuri trecute, dar oare nu trebuie sã cumpãnim la lucrurile care vor constitui gustul copilãriei copiilor noºtri? Va fi oare gustul de parizer, cel de crenwurºti, gustul cel de salam de varã, cu sau fãrã soia ºi conservanþi frumos coloraþi? Scriu aceste rânduri cu mâhnire pentru lucrurile care pier, departe fiind de a fi împotriva progreselor tehnologiilor prelucrãrii produselor mai sus amintite. Dimpotrivã. Imboldul scrisului vine din faptul cã simt o agresiune nejustificatã asupra nevoii apartenenþei la tradiþia, obiceiurile ºi cultura româno-europeanã.
Consider cã dupã ce ne va fi trecut mirajul cumpãrãturilor din marile centre comerciale, ne vom privi cu alþi ochi produsul þãrãnesc, preparatele tradiþionale ºi, poate, prin ochii copiilor noºtri, vom privi altfel þãranul, turismul rural, agricultura solidarã. Mã rog Dumnezeului meu sã nu ne adâncim prea mult în citirea etichetelor ºi sã nu ne lãsãm dezrãdãcinaþi de lucrurile care ne definesc esenþa noastrã, ori sã nu fie prea târzie redeºteptarea gusturilor de odinioarã.


Si vreau sa ajung la o tehnologie alternativa, de crestere a porcilor pe asternut permanent.
Pentru inceput precizez ca informatii detaliate despre cresterea porcilor pe asternut permenent se gasesc in cartea "Tehnologii alternetive de crestere a porcilor", carte distribuita de catre editura revistei Ferma.

Propun ca discutiile sa se rezume la urmatoarele aspecte:

1. AMPLASARE, ELEMENTE DE PROIECTARE ºi CONSTRUCÞIE
2. MICROCLIMATUL ºi EXPLOATAREA ADÃPOSTULUI
3. FACTORI DE REUªITÃ AI EXPLOATÃRII ºi BUNÃSTAREA
4. TEHNOLOGIA ÎNTREÞINERII ªI EXPLOATÃRII ÎN SECTORUL DEPISTARE MONTÃ
5. TEHNOLOGIA ÎNTREÞINERII ÎN SECTORUL DE GESTAÞIE
6. TEHNOLOGIA EXPLOATÃRII ÎN MATERNITATE
7. TEHNOLOGIA ÎNTREÞINERII ÎN SECTORUL DE CREªTERE-ÎNGRêARE
8. EFICIENÞA CREªTERII ÎN ADÃPOSTURI ALTERNATIVE

Pana la primele discutii va doresc
Numa' de bine!
Ioan Hutu
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#2 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 30 January 2008 - 04:50 PM

Si tacerea spune ceva... dar vor veni si vremuri mai bune. :rolleyes:
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#3 nikvalg

nikvalg

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 6 posts

Posted 14 February 2008 - 01:43 PM

Si tacerea spune ceva... dar vor veni si vremuri mai bune. :rolleyes:

Eu as dori sa fac o ferma de cresterea porcilor (750-1000 capete) pe un teren(pasune) departe de locuinte si sa-i cresc in libertate, adica vreau sa imprejmuiesc terenul, sa construiesc si un adapost simplu, cu costuri reduse.
Astfel, porcii au posibilitatea sa iasa pe pasune. Sunt convins ca un astfel de sistem de crestere nu ar avea performantele celui intensiv, modern dar se poate realiza cu investitii mici. Credeti ca as putea obtine avizele necesare pentru a putea demara o astfel de afacere?

#4 Alexdelta

Alexdelta

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 2 posts

Posted 03 March 2008 - 05:34 PM

Buna ziua
am citit Tehnologiile alternative pentru cresterea porcilor si am ramas surprins de solutia prezentata, solutie pe care nu am intalnit-o la noi. Stiam ca aceste adaposturi tip tunel se preteaza la oi, capre respectiv bovine. Din carte am realizat faptul ca este o solutie si pentru porcine. Logic de fapt daca te gandesti cum se tineau porcii la tara. Stiti pe cineva interesat de o asemenea solutie deoarece sunt in masura sa produc un astfel de sistem.
Cu stima
ing. Alex Pop

Attached Images

  • DEX_9.2.jpg


#5 catalin

catalin

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 32 posts

Posted 03 March 2008 - 07:37 PM

Salut,
Ma numesc Catalin si am postat si eu mai demult pe forum.
Termin si eu o ferma de ingrasare de 1600 capete in jud. Iasi ,si am ales cresterea pe pat permanent din mai multe motive,le-am mai spus intr-un post anterior.Dupa ce m-am documentat mai mult timp,am conceput gardurile despartitoare,hranitorile,sistemul de ventilatie,de evacuare si tratare a dejectiilor(tunel de compostare care va functiona si ca biofiltru pt. aerul exhaustat din grajduri)
Gardurile despartitoare au 1,7 m inaltime si sunt mobile,se scot foarte usor la sfarsitul ciclului,pentru a intra miniicarcatorul sa evacueze.
Hranitorile sunt cu front liniar,2 hranitori cu cate 3 posturi/boxa de 30 capete,aflate pe gardul dinspre aleea centrala. Le-am conceput si realizat eu,au clapeta de reglare pt debit(m-am inspirat din ce-am vazut).Hranitorile si suzetele se pot ridica f. usor odata cu inaltarea stratului de paie.NU AM REALIZAT ACEA PLATFORMA SUPRAINALTATA DIN BETON PENTRU SUPRAFATA DE HRANIRE,SAU SPATIU SEPARAT DE HRANIRE,CUM AM VAZUT LA ACEASTA METODA.-m-ar fi deranjat la curatirea dejectiilor.Am asternut peste tot in boxa.Asta ar fi o diferenta .De aici hranitorile si suzetele care se ridica pe parcursul ciclului.
Tunelul de tratare a dejectiilor este la fel cu un tunel pt compostul de ciuperci,cu podea aerata si ventilatoare centrifugale de presiune medie si debite mari.Aerul exhaustat din grajduri va fi suflat sub gramada de compost(biofiltrare+ compostare).Am doua grajduri,cand scot din unul in celalalt sunt la jumatatea ciclului.Atenuez astfel amplitudinea intrarilor si iesirilor din ferma(hrana,porcusori,porci grasi,dejectii,cash,etc.....)

Am cumparat prin proiect tractor,remorca pt. baloti,balotiera,miniincarcator.
Voi incerca sa folosesc ca asternut si deseuri de hartie tocata de la tipografii in combinatie cu paiele.Le pot procura constant si nu trebuie depozitate peste an.Stiu ca de la tiparul digital tonerul nu e toxic,trebuie sa vad si cerneala de tiparul offset. Hartia ar fi un aport mai bun de carbon pt compostare.Totusi este nevoie si de porozitatea paielor.
E greu cu aceasta metoda deoarece nu cred ca sunt multe ferme pe pat permanent in Romania.Tot ce detin ca informatie este din Canada ,State,Danemarca,Suedia.Sper sa ma descurc.Revin cu informatii.Sper sa populez primul grajd la inceputul lui aprilie. Mai am de facut un foraj de adancime pt apa(sper pana in 100m)
Am diverse date despre nivelul si componenta mirosurilor din grajduri(studii comparative),caracteristici pentru diverse tipuri de asternut,compostare a dejectiilor(analize),compostarea cu rame(vermicompostarea),etc....
Dupa prima sarja de compost voi vedea ce se poate face cu el(dupa analize),cel mai probabil vermicompost+masa proteica din rame.Compostul(numit si biohumus)se poate vinde,pretul in India este 100 USD/tona + transport,se foloseste 7-10% in componenta pamantului de flori de calitate.Ramele se pot vinde pt ferme ecologice de pui sau acvacultura ,sau face faina proteica pt animale,(in China este considerat medicament uman).
Dupa ce pun la punct procesul de crestere voi aplica pt alt proiect de prelucrare 300 ha +silozuri+ micro fnc pentru hrana.S-ar putea sa introduc in proiect si 2 generatoare eoliene,am consumuri mari(4 ventilatoare de 18,5 kw/buc).Vom vedea peste un an.Deocamdata demarez cu arendarea pamantului.
Apropo am auzit ca prin Ardeal ar fi o ferma de rame a unui olandez(Cluj sau Tg. Mures).Stie cineva ceva?
Domnule Hutu,cum as putea sa cumpar si eu cartea respectiva ?
Va salut si ne mai auzim.
Catalin.
PS. Am emotii cu sistemul acesta de crestere,pe langa faptul ca nu am experienta practica,metoda este si cam rara la noi(si cred ca nu numai la noi) .Vom vedea.Are avantaje d.p.d.v. al bunastarii animalului si al protectiei mediului(argumentele ne-ar lua ceva spatiu sa le discutam).
Daca se poate face si un anunt,caut sa angajez om la ferma ingrasare porci cu experienta (eventual in crestere pe paie).Ofer locuinta moderna la ferma cu toate conditiile de la oras.
Va multumesc.

#6 ZARAZA

ZARAZA

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 1 posts

Posted 03 April 2008 - 01:32 PM

Salut,
Ma numesc Catalin si am postat si eu mai demult pe forum.
Termin si eu o ferma de ingrasare de 1600 capete in jud. Iasi ,si am ales cresterea pe pat permanent din mai multe motive,le-am mai spus intr-un post anterior.Dupa ce m-am documentat mai mult timp,am conceput gardurile despartitoare,hranitorile,sistemul de ventilatie,de evacuare si tratare a dejectiilor(tunel de compostare care va functiona si ca biofiltru pt. aerul exhaustat din grajduri)
Gardurile despartitoare au 1,7 m inaltime si sunt mobile,se scot foarte usor la sfarsitul ciclului,pentru a intra miniicarcatorul sa evacueze.
Hranitorile sunt cu front liniar,2 hranitori cu cate 3 posturi/boxa de 30 capete,aflate pe gardul dinspre aleea centrala. Le-am conceput si realizat eu,au clapeta de reglare pt debit(m-am inspirat din ce-am vazut).Hranitorile si suzetele se pot ridica f. usor odata cu inaltarea stratului de paie.NU AM REALIZAT ACEA PLATFORMA SUPRAINALTATA DIN BETON PENTRU SUPRAFATA DE HRANIRE,SAU SPATIU SEPARAT DE HRANIRE,CUM AM VAZUT LA ACEASTA METODA.-m-ar fi deranjat la curatirea dejectiilor.Am asternut peste tot in boxa.Asta ar fi o diferenta .De aici hranitorile si suzetele care se ridica pe parcursul ciclului.
Tunelul de tratare a dejectiilor este la fel cu un tunel pt compostul de ciuperci,cu podea aerata si ventilatoare centrifugale de presiune medie si debite mari.Aerul exhaustat din grajduri va fi suflat sub gramada de compost(biofiltrare+ compostare).Am doua grajduri,cand scot din unul in celalalt sunt la jumatatea ciclului.Atenuez astfel amplitudinea intrarilor si iesirilor din ferma(hrana,porcusori,porci grasi,dejectii,cash,etc.....)

Am cumparat prin proiect tractor,remorca pt. baloti,balotiera,miniincarcator.
Voi incerca sa folosesc ca asternut si deseuri de hartie tocata de la tipografii in combinatie cu paiele.Le pot procura constant si nu trebuie depozitate peste an.Stiu ca de la tiparul digital tonerul nu e toxic,trebuie sa vad si cerneala de tiparul offset. Hartia ar fi un aport mai bun de carbon pt compostare.Totusi este nevoie si de porozitatea paielor.
E greu cu aceasta metoda deoarece nu cred ca sunt multe ferme pe pat permanent in Romania.Tot ce detin ca informatie este din Canada ,State,Danemarca,Suedia.Sper sa ma descurc.Revin cu informatii.Sper sa populez primul grajd la inceputul lui aprilie. Mai am de facut un foraj de adancime pt apa(sper pana in 100m)
Am diverse date despre nivelul si componenta mirosurilor din grajduri(studii comparative),caracteristici pentru diverse tipuri de asternut,compostare a dejectiilor(analize),compostarea cu rame(vermicompostarea),etc....
Dupa prima sarja de compost voi vedea ce se poate face cu el(dupa analize),cel mai probabil vermicompost+masa proteica din rame.Compostul(numit si biohumus)se poate vinde,pretul in India este 100 USD/tona + transport,se foloseste 7-10% in componenta pamantului de flori de calitate.Ramele se pot vinde pt ferme ecologice de pui sau acvacultura ,sau face faina proteica pt animale,(in China este considerat medicament uman).
Dupa ce pun la punct procesul de crestere voi aplica pt alt proiect de prelucrare 300 ha +silozuri+ micro fnc pentru hrana.S-ar putea sa introduc in proiect si 2 generatoare eoliene,am consumuri mari(4 ventilatoare de 18,5 kw/buc).Vom vedea peste un an.Deocamdata demarez cu arendarea pamantului.
Apropo am auzit ca prin Ardeal ar fi o ferma de rame a unui olandez(Cluj sau Tg. Mures).Stie cineva ceva?
Domnule Hutu,cum as putea sa cumpar si eu cartea respectiva ?
Va salut si ne mai auzim.
Catalin.
PS. Am emotii cu sistemul acesta de crestere,pe langa faptul ca nu am experienta practica,metoda este si cam rara la noi(si cred ca nu numai la noi) .Vom vedea.Are avantaje d.p.d.v. al bunastarii animalului si al protectiei mediului(argumentele ne-ar lua ceva spatiu sa le discutam).
Daca se poate face si un anunt,caut sa angajez om la ferma ingrasare porci cu experienta (eventual in crestere pe paie).Ofer locuinta moderna la ferma cu toate conditiile de la oras.
Va multumesc.


Buna ziua Domnului Catalin si tuturor cititorilor.
Ar fi fost util sa ne puteti pune niste poze cu ferma dumneavoastra....Cateva din exterior si cateva din interior....Cele care vi se par reprezentative....
Va multumesc anticipat.

#7 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 08 April 2008 - 09:48 PM

Eu as dori sa fac o ferma de cresterea porcilor (750-1000 capete) pe un teren(pasune) departe de locuinte si sa-i cresc in libertate, adica vreau sa imprejmuiesc terenul, sa construiesc si un adapost simplu, cu costuri reduse.
Astfel, porcii au posibilitatea sa iasa pe pasune. Sunt convins ca un astfel de sistem de crestere nu ar avea performantele celui intensiv, modern dar se poate realiza cu investitii mici. Credeti ca as putea obtine avizele necesare pentru a putea demara o astfel de afacere?



Greu ..va trebuii sa faci dovada respectarii biosecuritatii, levigarea dejectiilor...greu de tot in Romania. In restul Europei "necivilizate" se poate. Pentru inceput incearca sa te informezi pe forumul cu structurile semicilindrice. vezi ce iti place si mai vb.
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#8 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 08 April 2008 - 09:51 PM

Buna ziua
am citit Tehnologiile alternative pentru cresterea porcilor si am ramas surprins de solutia prezentata, solutie pe care nu am intalnit-o la noi. Stiam ca aceste adaposturi tip tunel se preteaza la oi, capre respectiv bovine. Din carte am realizat faptul ca este o solutie si pentru porcine. Logic de fapt daca te gandesti cum se tineau porcii la tara. Stiti pe cineva interesat de o asemenea solutie deoarece sunt in masura sa produc un astfel de sistem.
Cu stima
ing. Alex Pop



Da! Deja oamenii incep sa fie interesati de aceste structuri. Cred ca vom putea colabora. ...pastram legatura
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#9 ioan.hutu

ioan.hutu

    junior

  • Moderatori
  • Pip
  • 97 posts

Posted 08 April 2008 - 09:54 PM

Salut,
Ma numesc Catalin si am postat si eu mai demult pe forum.
Termin si eu o ferma de ingrasare de 1600 capete in jud. Iasi ,si am ales cresterea pe pat permanent din mai multe motive,le-am mai spus intr-un post anterior.Dupa ce m-am documentat mai mult timp,am conceput gardurile despartitoare,hranitorile,sistemul de ventilatie,de evacuare si tratare a dejectiilor(tunel de compostare care va functiona si ca biofiltru pt. aerul exhaustat din grajduri)
Gardurile despartitoare au 1,7 m inaltime si sunt mobile,se scot foarte usor la sfarsitul ciclului,pentru a intra miniicarcatorul sa evacueze.
Hranitorile sunt cu front liniar,2 hranitori cu cate 3 posturi/boxa de 30 capete,aflate pe gardul dinspre aleea centrala. Le-am conceput si realizat eu,au clapeta de reglare pt debit(m-am inspirat din ce-am vazut).Hranitorile si suzetele se pot ridica f. usor odata cu inaltarea stratului de paie.NU AM REALIZAT ACEA PLATFORMA SUPRAINALTATA DIN BETON PENTRU SUPRAFATA DE HRANIRE,SAU SPATIU SEPARAT DE HRANIRE,CUM AM VAZUT LA ACEASTA METODA.-m-ar fi deranjat la curatirea dejectiilor.Am asternut peste tot in boxa.Asta ar fi o diferenta .De aici hranitorile si suzetele care se ridica pe parcursul ciclului.
Tunelul de tratare a dejectiilor este la fel cu un tunel pt compostul de ciuperci,cu podea aerata si ventilatoare centrifugale de presiune medie si debite mari.Aerul exhaustat din grajduri va fi suflat sub gramada de compost(biofiltrare+ compostare).Am doua grajduri,cand scot din unul in celalalt sunt la jumatatea ciclului.Atenuez astfel amplitudinea intrarilor si iesirilor din ferma(hrana,porcusori,porci grasi,dejectii,cash,etc.....)

Am cumparat prin proiect tractor,remorca pt. baloti,balotiera,miniincarcator.
Voi incerca sa folosesc ca asternut si deseuri de hartie tocata de la tipografii in combinatie cu paiele.Le pot procura constant si nu trebuie depozitate peste an.Stiu ca de la tiparul digital tonerul nu e toxic,trebuie sa vad si cerneala de tiparul offset. Hartia ar fi un aport mai bun de carbon pt compostare.Totusi este nevoie si de porozitatea paielor.
E greu cu aceasta metoda deoarece nu cred ca sunt multe ferme pe pat permanent in Romania.Tot ce detin ca informatie este din Canada ,State,Danemarca,Suedia.Sper sa ma descurc.Revin cu informatii.Sper sa populez primul grajd la inceputul lui aprilie. Mai am de facut un foraj de adancime pt apa(sper pana in 100m)
Am diverse date despre nivelul si componenta mirosurilor din grajduri(studii comparative),caracteristici pentru diverse tipuri de asternut,compostare a dejectiilor(analize),compostarea cu rame(vermicompostarea),etc....
Dupa prima sarja de compost voi vedea ce se poate face cu el(dupa analize),cel mai probabil vermicompost+masa proteica din rame.Compostul(numit si biohumus)se poate vinde,pretul in India este 100 USD/tona + transport,se foloseste 7-10% in componenta pamantului de flori de calitate.Ramele se pot vinde pt ferme ecologice de pui sau acvacultura ,sau face faina proteica pt animale,(in China este considerat medicament uman).
Dupa ce pun la punct procesul de crestere voi aplica pt alt proiect de prelucrare 300 ha +silozuri+ micro fnc pentru hrana.S-ar putea sa introduc in proiect si 2 generatoare eoliene,am consumuri mari(4 ventilatoare de 18,5 kw/buc).Vom vedea peste un an.Deocamdata demarez cu arendarea pamantului.
Apropo am auzit ca prin Ardeal ar fi o ferma de rame a unui olandez(Cluj sau Tg. Mures).Stie cineva ceva?
Domnule Hutu,cum as putea sa cumpar si eu cartea respectiva ?
Va salut si ne mai auzim.
Catalin.
PS. Am emotii cu sistemul acesta de crestere,pe langa faptul ca nu am experienta practica,metoda este si cam rara la noi(si cred ca nu numai la noi) .Vom vedea.Are avantaje d.p.d.v. al bunastarii animalului si al protectiei mediului(argumentele ne-ar lua ceva spatiu sa le discutam).
Daca se poate face si un anunt,caut sa angajez om la ferma ingrasare porci cu experienta (eventual in crestere pe paie).Ofer locuinta moderna la ferma cu toate conditiile de la oras.
Va multumesc.



Fain! .... la Ferma ar tebuii sa fie. Adica ferma e distribuitorul. Dar daca esti in stadiul in care zici da-mi adresa ...ti-o trimit eu si platesti doar taxele postale... ca o meriti
Centrul de Consiliere -Unitate de Extensie - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Medicina Veterinara, Timisoara
http://www.unitate-extensie.org.ro

#10 zooconsult

zooconsult

    membru junior

  • Moderatori
  • PipPip
  • 134 posts

Posted 06 June 2008 - 09:25 PM

Salut,
Ma numesc Catalin si am postat si eu mai demult pe forum.
Termin si eu o ferma de ingrasare de 1600 capete in jud. Iasi ,si am ales cresterea pe pat permanent din mai multe motive,le-am mai spus intr-un post anterior.Dupa ce m-am documentat mai mult timp,am conceput gardurile despartitoare,hranitorile,sistemul de ventilatie,de evacuare si tratare a dejectiilor(tunel de compostare care va functiona si ca biofiltru pt. aerul exhaustat din grajduri)
Gardurile despartitoare au 1,7 m inaltime si sunt mobile,se scot foarte usor la sfarsitul ciclului,pentru a intra miniicarcatorul sa evacueze.
Hranitorile sunt cu front liniar,2 hranitori cu cate 3 posturi/boxa de 30 capete,aflate pe gardul dinspre aleea centrala. Le-am conceput si realizat eu,au clapeta de reglare pt debit(m-am inspirat din ce-am vazut).Hranitorile si suzetele se pot ridica f. usor odata cu inaltarea stratului de paie.NU AM REALIZAT ACEA PLATFORMA SUPRAINALTATA DIN BETON PENTRU SUPRAFATA DE HRANIRE,SAU SPATIU SEPARAT DE HRANIRE,CUM AM VAZUT LA ACEASTA METODA.-m-ar fi deranjat la curatirea dejectiilor.Am asternut peste tot in boxa.Asta ar fi o diferenta .De aici hranitorile si suzetele care se ridica pe parcursul ciclului.
Tunelul de tratare a dejectiilor este la fel cu un tunel pt compostul de ciuperci,cu podea aerata si ventilatoare centrifugale de presiune medie si debite mari.Aerul exhaustat din grajduri va fi suflat sub gramada de compost(biofiltrare+ compostare).Am doua grajduri,cand scot din unul in celalalt sunt la jumatatea ciclului.Atenuez astfel amplitudinea intrarilor si iesirilor din ferma(hrana,porcusori,porci grasi,dejectii,cash,etc.....)

Am cumparat prin proiect tractor,remorca pt. baloti,balotiera,miniincarcator.
Voi incerca sa folosesc ca asternut si deseuri de hartie tocata de la tipografii in combinatie cu paiele.Le pot procura constant si nu trebuie depozitate peste an.Stiu ca de la tiparul digital tonerul nu e toxic,trebuie sa vad si cerneala de tiparul offset. Hartia ar fi un aport mai bun de carbon pt compostare.Totusi este nevoie si de porozitatea paielor.
E greu cu aceasta metoda deoarece nu cred ca sunt multe ferme pe pat permanent in Romania.Tot ce detin ca informatie este din Canada ,State,Danemarca,Suedia.Sper sa ma descurc.Revin cu informatii.Sper sa populez primul grajd la inceputul lui aprilie. Mai am de facut un foraj de adancime pt apa(sper pana in 100m)
Am diverse date despre nivelul si componenta mirosurilor din grajduri(studii comparative),caracteristici pentru diverse tipuri de asternut,compostare a dejectiilor(analize),compostarea cu rame(vermicompostarea),etc....
Dupa prima sarja de compost voi vedea ce se poate face cu el(dupa analize),cel mai probabil vermicompost+masa proteica din rame.Compostul(numit si biohumus)se poate vinde,pretul in India este 100 USD/tona + transport,se foloseste 7-10% in componenta pamantului de flori de calitate.Ramele se pot vinde pt ferme ecologice de pui sau acvacultura ,sau face faina proteica pt animale,(in China este considerat medicament uman).
Dupa ce pun la punct procesul de crestere voi aplica pt alt proiect de prelucrare 300 ha +silozuri+ micro fnc pentru hrana.S-ar putea sa introduc in proiect si 2 generatoare eoliene,am consumuri mari(4 ventilatoare de 18,5 kw/buc).Vom vedea peste un an.Deocamdata demarez cu arendarea pamantului.
Apropo am auzit ca prin Ardeal ar fi o ferma de rame a unui olandez(Cluj sau Tg. Mures).Stie cineva ceva?
Domnule Hutu,cum as putea sa cumpar si eu cartea respectiva ?
Va salut si ne mai auzim.
Catalin.
PS. Am emotii cu sistemul acesta de crestere,pe langa faptul ca nu am experienta practica,metoda este si cam rara la noi(si cred ca nu numai la noi) .Vom vedea.Are avantaje d.p.d.v. al bunastarii animalului si al protectiei mediului(argumentele ne-ar lua ceva spatiu sa le discutam).
Daca se poate face si un anunt,caut sa angajez om la ferma ingrasare porci cu experienta (eventual in crestere pe paie).Ofer locuinta moderna la ferma cu toate conditiile de la oras.
Va multumesc.



Ne mai spui ceva noutati despre ferma ta?
In ce stadiu esti? Ai populat deja?
ZooConsult Romania

http://www.zooconsult.go.ro/

#11 catalinagro

catalinagro

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 3 posts

Posted 08 August 2008 - 01:49 PM

[...] Am diverse date despre nivelul si componenta mirosurilor din grajduri(studii comparative),caracteristici pentru diverse tipuri de asternut,compostare a dejectiilor(analize),compostarea cu rame(vermicompostarea),etc....
Dupa prima sarja de compost voi vedea ce se poate face cu el(dupa analize),cel mai probabil vermicompost+masa proteica din rame.Compostul(numit si biohumus)se poate vinde,pretul in India este 100 USD/tona + transport,se foloseste 7-10% in componenta pamantului de flori de calitate.Ramele se pot vinde pt ferme ecologice de pui sau acvacultura ,sau face faina proteica pt animale,(in China este considerat medicament uman).
Dupa ce pun la punct procesul de crestere voi aplica pt alt proiect de prelucrare 300 ha +silozuri+ micro fnc pentru hrana.S-ar putea sa introduc in proiect si 2 generatoare eoliene,am consumuri mari(4 ventilatoare de 18,5 kw/buc).Vom vedea peste un an.Deocamdata demarez cu arendarea pamantului.
Apropo am auzit ca prin Ardeal ar fi o ferma de rame a unui olandez(Cluj sau Tg. Mures).Stie cineva ceva?


Stimate domnule Catalin,

Va raspund cu un material de pe web:

O afacere ineditã: un olandez creºte râme în Bihor! [1]
Înca din 1999, în comuna Câmpani din judeþul Bihor a început sã funcþioneze o… microfermã de crescut rîme! Afacerea aparþine olandezului Kees Hymans ºi localnicei Rita Baicu.

Olandezul este profesor de teatru, iar cu crescutul râmelor se ocupã de peste 12 ani. Venind în România, olandezul ºi-a transformat hobby-ul în afacere, gãsind în absolventa de liceu agricol Rita Baicu un partener ideal. Anul trecut, cei doi întreprinzãtori au mutat ferma ‘’Bioland’’, unicã în þarã în privinþa domeniului de activitate, la marginea oraºului ªtei.

Kees Hymans avea în Olanda o fermã de rîme în care a investit iniþial 15.000 DM pentru cumpãrarea rîmelor, în condiþiile în care avea terenul lui, clãdirile ºi celelalte utilitãþi. A mai investit apoi 25.000 de mãrci în utilaje ºi maºinãrii. Ferma din Olanda produce ºi acum circa 40 de metri cubi de pamânt pe an, pentru douã firme olandeze. Kees nu ºi-a extins afacerea pentru cã a cunoscut-o pe Rita ºi acum jumãtate din an ºi-o petrece în România, la ferma de rîme de aici.

‘’Am început cu un pat de 4x4 metri. Rîmele le hrãnim cu resturi vegetale, balegã, frunze, plante uscate, rumeguº. Este foarte important sã le dai ce le place, în primul rând resturi vegetale’’, spune Rita Baicu. Cei doi întreprinzatori vând pãmânt de flori ºi principalul produs al fermei, ‘’Vitavert’’ - vermicompost, cum spun specialiºtii, adicã un îngrãºãmânt produs de rîme. ‘’Vitavert’’ este absolut natural ºi conþine N, P, K, Ca, Mg, materie organicã ºi, ceea ce este foarte important pentru plante, are ph-ul (gradul de aciditate) neutru ! Un pliculeþ de ‘’Vitavert’’ care conþine 25 mililitri costa 5.000 de lei ! Specialiºtii spun cã o floare ‘’tratatã’’ cu Vitavert are, timp de douã sãptãmâni, toate substanþele de care are nevoie. Întreprinzãtorii vînd punga de 5 litri cu pãmânt de flori la preþul modic de 25.000 de lei, adicã 5.000 lei/ litru. Preþul pãmîntului aproape cã se dubleazã în florãriile orãdene, care îl vând cu circa 50.000 de lei punga.
Cei doi întreprinzãtori au avut intenþia de a schimba punga în care ambaleazã acum pãmîntul cu un model de pungã matã, inscripþionatã, dar cumpãrãtorii s-au obiºnuit atît de mult sã vadã produsul prin pungã încît ºtiu de la prima vedere care provine de la ‘’Bioland’’. Asta din cauza unei inovaþii plinã de ingeniozitate, datoritã cãreia pãmântul de la ferma olandezului are un aspect aparte, ca un fel de ‘’perluþe’’, ºi proprietãþi inedite. Rita ºi Kees amestecã în pãmîntul pentru flori perlitã, o pulbere vulcanicã expandatã. Aceasta dã structurã pãmîntului, iar cînd planta este udatã ‘’perluþele’’ au proprietatea de a înmagazina apa, pe care o elibereazã treptat, în funcþie de gradul de umidificare al solului. Cei doi sînt mîndri de inovaþia lor, ca ºi de faptul cã subvenþioneazã economia naþionalã ºi folosesc doar materiale produse în România, neimportînd nimic.

Rita ºi Kees au, pînã acum, peste 30 de firme-clienþi, florãrii ºi benzinãrii care vînd ºi pãmînt de flori sau produse pentru grãdinãrit. Cererea fiind în continuã creºtere, suprafaþa pe care lucreazã ferma a fost extinsã la cîþiva zeci de metri pãtraþi ºi a fost necesarã angajarea de muncitori. Pe lîngã florari ºi grãdinari, ferma ‘’Bioland’’ este asaltatã de pescari, aceºtia vrînd sã cumpere rîme. Cei doi întreprinzãtori spun cã munca este destulã, de dimineaþa pîna seara, pînã ajungi sã faci profit dintr-o astfel de afacere. Dar, dacã te implici ºi încerci sã înþelegi comportamentul animalelor, satisfacþiile sînt mai mari.
‘’Patronii’’ rîmelor vor sã-i avertizeze pe cei interesaþi de aceastã afacere cã în ultima vreme au apãrut, venind în special din Ungaria, escroci care pretind sume foarte mari de bani pentru o microfermã de rîme ‘’la cheie’’. În realitate, aceºtia nu dispun de aºa ceva ºi se mulþumesc sã disparã cu banii. Afacerea cu rîme este extrem de interesantã ºi profitabilã, cu condiþia sã înveþi de la crescãtori avizaþi ºi sã poþi face o scurtã practicã într-o fermã cum e cea de la ªtei.

Rita ºi Kees spun ca ºi-au recuperat investiþia (aproape 50.000 de mãrci germane) în mai puþin de un an de zile, iar acum obþin ºi profit, dar nu au vrut sã dezvãluie cît se poate câºtiga dintr-o astfel de afacere ºi nici ce producþie se obþine zilnic. Pentru ei, afacerea este oricum dublatã de pasiune. ‘’Am vrea sã se înþeleagã cã aceasta nu este o afacere obiºnuitã. Rîmele, considerate de unii banale, fac mult bine oamenilor: în primul rînd ne scapã de resturile menajere organice, în al doilea rînd ne dau un îngrãºãmânt care, fiind absolut natural, dã un echilibru florilor. Rîmele nu sînt doar pentru înfipt în acul unei undiþe, eu îmi imaginez cã sînt ‘’muncitorii’’ mei, care lucreazã pentru mine... Atîta vreme cît eu am grijã ca ‘’salariaþii’’ sã primeascã tot ce le trebuie, mîncare, aer, îngrijire, ei fac toate lucrurile bune despre care v-am vorbit...’’

În curând, cei doi întreprinzãtori vor lansa pe piaþã un nou produs, Worm-Kid. Acesta va fi o microcrescãtorie de rîme într-o lãdiþã. Cumpãrãtorii de Worm-Kid vor avea permanent îngrãºãminte ºi pãmânt de flori pentru plantele lor, produse de rîme. În viitor, odatã cu dezvoltarea fermei ‘’Bioland’’, cei doi vor produce ºi pentru export. Deocamdatã fac vizite dese în strãinãtate, pentru a testa piaþa de acolo, pentru cã sînt siguri cã vor fi primii romãni care vor exporta... rîme ºi pãmânt.

(de pe 2003.informatia.ro)

Cele bune!

#12 mariusrad

mariusrad

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 7 posts

Posted 01 February 2009 - 11:25 PM

Stimate domnule Catalin,

Va raspund cu un material de pe web:

O afacere ineditã: un olandez creºte râme în Bihor! [1]
Înca din 1999, în comuna Câmpani din judeþul Bihor a început sã funcþioneze o… microfermã de crescut rîme! Afacerea aparþine olandezului Kees Hymans ºi localnicei Rita Baicu.

Olandezul este profesor de teatru, iar cu crescutul râmelor se ocupã de peste 12 ani. Venind în România, olandezul ºi-a transformat hobby-ul în afacere, gãsind în absolventa de liceu agricol Rita Baicu un partener ideal. Anul trecut, cei doi întreprinzãtori au mutat ferma ‘’Bioland’’, unicã în þarã în privinþa domeniului de activitate, la marginea oraºului ªtei.

Kees Hymans avea în Olanda o fermã de rîme în care a investit iniþial 15.000 DM pentru cumpãrarea rîmelor, în condiþiile în care avea terenul lui, clãdirile ºi celelalte utilitãþi. A mai investit apoi 25.000 de mãrci în utilaje ºi maºinãrii. Ferma din Olanda produce ºi acum circa 40 de metri cubi de pamânt pe an, pentru douã firme olandeze. Kees nu ºi-a extins afacerea pentru cã a cunoscut-o pe Rita ºi acum jumãtate din an ºi-o petrece în România, la ferma de rîme de aici.

‘’Am început cu un pat de 4x4 metri. Rîmele le hrãnim cu resturi vegetale, balegã, frunze, plante uscate, rumeguº. Este foarte important sã le dai ce le place, în primul rând resturi vegetale’’, spune Rita Baicu. Cei doi întreprinzatori vând pãmânt de flori ºi principalul produs al fermei, ‘’Vitavert’’ - vermicompost, cum spun specialiºtii, adicã un îngrãºãmânt produs de rîme. ‘’Vitavert’’ este absolut natural ºi conþine N, P, K, Ca, Mg, materie organicã ºi, ceea ce este foarte important pentru plante, are ph-ul (gradul de aciditate) neutru ! Un pliculeþ de ‘’Vitavert’’ care conþine 25 mililitri costa 5.000 de lei ! Specialiºtii spun cã o floare ‘’tratatã’’ cu Vitavert are, timp de douã sãptãmâni, toate substanþele de care are nevoie. Întreprinzãtorii vînd punga de 5 litri cu pãmânt de flori la preþul modic de 25.000 de lei, adicã 5.000 lei/ litru. Preþul pãmîntului aproape cã se dubleazã în florãriile orãdene, care îl vând cu circa 50.000 de lei punga.
Cei doi întreprinzãtori au avut intenþia de a schimba punga în care ambaleazã acum pãmîntul cu un model de pungã matã, inscripþionatã, dar cumpãrãtorii s-au obiºnuit atît de mult sã vadã produsul prin pungã încît ºtiu de la prima vedere care provine de la ‘’Bioland’’. Asta din cauza unei inovaþii plinã de ingeniozitate, datoritã cãreia pãmântul de la ferma olandezului are un aspect aparte, ca un fel de ‘’perluþe’’, ºi proprietãþi inedite. Rita ºi Kees amestecã în pãmîntul pentru flori perlitã, o pulbere vulcanicã expandatã. Aceasta dã structurã pãmîntului, iar cînd planta este udatã ‘’perluþele’’ au proprietatea de a înmagazina apa, pe care o elibereazã treptat, în funcþie de gradul de umidificare al solului. Cei doi sînt mîndri de inovaþia lor, ca ºi de faptul cã subvenþioneazã economia naþionalã ºi folosesc doar materiale produse în România, neimportînd nimic.

Rita ºi Kees au, pînã acum, peste 30 de firme-clienþi, florãrii ºi benzinãrii care vînd ºi pãmînt de flori sau produse pentru grãdinãrit. Cererea fiind în continuã creºtere, suprafaþa pe care lucreazã ferma a fost extinsã la cîþiva zeci de metri pãtraþi ºi a fost necesarã angajarea de muncitori. Pe lîngã florari ºi grãdinari, ferma ‘’Bioland’’ este asaltatã de pescari, aceºtia vrînd sã cumpere rîme. Cei doi întreprinzãtori spun cã munca este destulã, de dimineaþa pîna seara, pînã ajungi sã faci profit dintr-o astfel de afacere. Dar, dacã te implici ºi încerci sã înþelegi comportamentul animalelor, satisfacþiile sînt mai mari.
‘’Patronii’’ rîmelor vor sã-i avertizeze pe cei interesaþi de aceastã afacere cã în ultima vreme au apãrut, venind în special din Ungaria, escroci care pretind sume foarte mari de bani pentru o microfermã de rîme ‘’la cheie’’. În realitate, aceºtia nu dispun de aºa ceva ºi se mulþumesc sã disparã cu banii. Afacerea cu rîme este extrem de interesantã ºi profitabilã, cu condiþia sã înveþi de la crescãtori avizaþi ºi sã poþi face o scurtã practicã într-o fermã cum e cea de la ªtei.

Rita ºi Kees spun ca ºi-au recuperat investiþia (aproape 50.000 de mãrci germane) în mai puþin de un an de zile, iar acum obþin ºi profit, dar nu au vrut sã dezvãluie cît se poate câºtiga dintr-o astfel de afacere ºi nici ce producþie se obþine zilnic. Pentru ei, afacerea este oricum dublatã de pasiune. ‘’Am vrea sã se înþeleagã cã aceasta nu este o afacere obiºnuitã. Rîmele, considerate de unii banale, fac mult bine oamenilor: în primul rînd ne scapã de resturile menajere organice, în al doilea rînd ne dau un îngrãºãmânt care, fiind absolut natural, dã un echilibru florilor. Rîmele nu sînt doar pentru înfipt în acul unei undiþe, eu îmi imaginez cã sînt ‘’muncitorii’’ mei, care lucreazã pentru mine... Atîta vreme cît eu am grijã ca ‘’salariaþii’’ sã primeascã tot ce le trebuie, mîncare, aer, îngrijire, ei fac toate lucrurile bune despre care v-am vorbit...’’

În curând, cei doi întreprinzãtori vor lansa pe piaþã un nou produs, Worm-Kid. Acesta va fi o microcrescãtorie de rîme într-o lãdiþã. Cumpãrãtorii de Worm-Kid vor avea permanent îngrãºãminte ºi pãmânt de flori pentru plantele lor, produse de rîme. În viitor, odatã cu dezvoltarea fermei ‘’Bioland’’, cei doi vor produce ºi pentru export. Deocamdatã fac vizite dese în strãinãtate, pentru a testa piaþa de acolo, pentru cã sînt siguri cã vor fi primii romãni care vor exporta... rîme ºi pãmânt.

(de pe 2003.informatia.ro)

Cele bune!



#13 mariusrad

mariusrad

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 7 posts

Posted 02 February 2009 - 12:04 AM

Salut,Catalin sunt cu ferma pe pat permanent de paie din jud. Iasi,am incercat de mai multe ori sa ma loghez pe userul "catalin' dar n-am mai reusit,am mai facut vre-o doua conturi de user dar tot n-am reusit.In sfarsit m-am logat pe celalat prenume-marius.
De cand am postat ultima data am ceva noutati:am terminat proiectul Sapard,am terminat si un ciclu de crestere,
acum desinfectez si populez din nou la sfarsitul lui februarie.Am pus dejectiile in tunelul de compostare,incep aerarea patului de compostare saptamana viitoare. Cred ca nu voi putea creste porcii pe pat permanent de paie la vara,caldura degajata este mare.Ciclul de vara s-ar putea sa fie pe beton,cu spalare zilnica cu jet.Am alternativa asta datorita configuratiei podelei grajdurilor.Voi folosi camera de compostare ca biofiltru atat pentru "slurry" cat si pentru aerul evacuat din grajduri.
Camera mea de compostare seamana f. mult cu biofiltrul pe care l-am vazut de curand pe net si care curata apele reziduale
cu ajutorul microbilor si ramelor. Am facut acest tunel la fel ,mai mult podeaua mea este aerata.Astept sa compostez ce am acum,sa se matureze si bag rame(cred ca trebuie sa merg in Bulgaria dupa rame).In Romania am gasit doar o firma din Galati pt vermicultura si vermicompost dar cu multe aere de profesionisti,cu texte (milioane de retete pentru hrana ramelor,etc... bla,bla,bla,...)Nu vand ramele,ci doar "tehnologia",si ramele cu tot cu patul de hranire,...si au aceasta tehnologie numai pentru vaca si cal.
Pretul lor este de ~30.000 euro pentru un pat de hranire+rame de 300 mp in aer liber.Nu se potriveste cu fluxul zilnic al meu de adaugare a dejectiilor lichide in ciclurile pe beton.Eu am incinta inchisa,dejectiile de porc sunt cele mai bune pentru producerea vermicompostului.Sper ca peste un an biofiltru sa functioneze la capacitatea maxima,sa curete ~25 To/zi slurry format din apa de spalare,urina,fecale ,precum (in flux invers) si aerul din grajduri.Am studiat biofiltrarea acestui slurry precum si biofiltrarea aerului uzat din ferma.Noutatea este ca eu vreau sa le fac concomitent intr-un singur biofiltru(in flux invers-aerul de sus in jos,lichidul de jos in sus,partea solida la suprafata pentru vermicompostare).Trebuie sa fiu atent la umiditatea in media biofiltrului(compost),temperatura,poate concentratia de oxigen.Voi vedea si mai revin cu noutati.
PS. Pretul la porc in viu nu reflecta de loc intrarile.De aceea voi aplica pentru proiect carmangerie produse traditionale +posibil abator(daca gasesc o varianta viabila pentru abator asa mic-5000 porci/an).Probabil ca se vor castiga bani buni si din vermicast(dejectie de rama 100%).Deocamdata ma dezmeticesc dupa proiectul Sapard si dupa primul ciclu de crestere,am facut si fac in continuare prostia ca le fac pe toate singur.In urmatoarea perioada trebuie sa pun la punct biofiltrarea si vermicompostarea.Va dura ceva timp pana le voi pune la punct,dar mergem inainte.Va salut si ne auzim.Catalin

#14 catalinagro

catalinagro

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 3 posts

Posted 23 March 2009 - 07:38 PM

[...] noutati:am terminat proiectul Sapard,am terminat si un ciclu de crestere, acum desinfectez si populez din nou la sfarsitul lui februarie.Am pus dejectiile in tunelul de compostare,incep aerarea patului de compostare saptamana viitoare.

PS. Pretul la porc in viu nu reflecta de loc intrarile.De aceea voi aplica pentru proiect carmangerie produse traditionale +posibil abator(daca gasesc o varianta viabila pentru abator asa mic-5000 porci/an).Probabil ca se vor castiga bani buni si din vermicast(dejectie de rama 100%).Deocamdata ma dezmeticesc dupa proiectul Sapard si dupa primul ciclu de crestere, am facut si fac in continuare prostia ca le fac pe toate singur.In urmatoarea perioada trebuie sa pun la punct biofiltrarea si vermicompostarea.Va dura ceva timp pana le voi pune la punct,dar mergem inainte.Va salut si ne auzim.Catalin


Salutare, Marius-Catalin!
Sunt impresionante determinarea si efortul tau, pentru un singur om.

O solutie usor romantica - mai degraba un paleativ - poate ar fi cea de pe www.wwoof.ro.
Voluntari oraseni ar veni pentru cat il rabda inima pe fiecare sa te ajute si sa experimenteze ceva nou pentru ei - tu trebuind sa le asiguri in schimb cazare si masa.
Sigur, randamentul nu cred ca ar fi exceptional, dar poate ca ar fi interesant nu doar pentru ei, ci si pentru tine.

Am urmarit treaba asta cu wwoof'itul de la inceputul anului si lucrurile se misca incet, dar sigur si la noi - de la vreo 7 ferme din Romania inscrise acum o luna si jumatate, azi erau deja 14.
Nu stiu cum e cu crescutul efectiv al porcilor, dar pe partea de vermicultura ti'ai gasi cu siguranta musterii - abordarea ta se arata extrem de serioasa si cu multa determinare si cred ca aplicatia ta e pionierat in Romania.

Succes!

#15 stefan1

stefan1

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 1 posts

Posted 19 August 2009 - 12:26 PM

Salut,Catalin sunt cu ferma pe pat permanent de paie din jud. Iasi,am incercat de mai multe ori sa ma loghez pe userul "catalin' dar n-am mai reusit,am mai facut vre-o doua conturi de user dar tot n-am reusit.In sfarsit m-am logat pe celalat prenume-marius.
De cand am postat ultima data am ceva noutati:am terminat proiectul Sapard,am terminat si un ciclu de crestere,
acum desinfectez si populez din nou la sfarsitul lui februarie.Am pus dejectiile in tunelul de compostare,incep aerarea patului de compostare saptamana viitoare. Cred ca nu voi putea creste porcii pe pat permanent de paie la vara,caldura degajata este mare.Ciclul de vara s-ar putea sa fie pe beton,cu spalare zilnica cu jet.Am alternativa asta datorita configuratiei podelei grajdurilor.Voi folosi camera de compostare ca biofiltru atat pentru "slurry" cat si pentru aerul evacuat din grajduri.
Camera mea de compostare seamana f. mult cu biofiltrul pe care l-am vazut de curand pe net si care curata apele reziduale
cu ajutorul microbilor si ramelor. Am facut acest tunel la fel ,mai mult podeaua mea este aerata.Astept sa compostez ce am acum,sa se matureze si bag rame(cred ca trebuie sa merg in Bulgaria dupa rame).In Romania am gasit doar o firma din Galati pt vermicultura si vermicompost dar cu multe aere de profesionisti,cu texte (milioane de retete pentru hrana ramelor,etc... bla,bla,bla,...)Nu vand ramele,ci doar "tehnologia",si ramele cu tot cu patul de hranire,...si au aceasta tehnologie numai pentru vaca si cal.
Pretul lor este de ~30.000 euro pentru un pat de hranire+rame de 300 mp in aer liber.Nu se potriveste cu fluxul zilnic al meu de adaugare a dejectiilor lichide in ciclurile pe beton.Eu am incinta inchisa,dejectiile de porc sunt cele mai bune pentru producerea vermicompostului.Sper ca peste un an biofiltru sa functioneze la capacitatea maxima,sa curete ~25 To/zi slurry format din apa de spalare,urina,fecale ,precum (in flux invers) si aerul din grajduri.Am studiat biofiltrarea acestui slurry precum si biofiltrarea aerului uzat din ferma.Noutatea este ca eu vreau sa le fac concomitent intr-un singur biofiltru(in flux invers-aerul de sus in jos,lichidul de jos in sus,partea solida la suprafata pentru vermicompostare).Trebuie sa fiu atent la umiditatea in media biofiltrului(compost),temperatura,poate concentratia de oxigen.Voi vedea si mai revin cu noutati.
PS. Pretul la porc in viu nu reflecta de loc intrarile.De aceea voi aplica pentru proiect carmangerie produse traditionale +posibil abator(daca gasesc o varianta viabila pentru abator asa mic-5000 porci/an).Probabil ca se vor castiga bani buni si din vermicast(dejectie de rama 100%).Deocamdata ma dezmeticesc dupa proiectul Sapard si dupa primul ciclu de crestere,am facut si fac in continuare prostia ca le fac pe toate singur.In urmatoarea perioada trebuie sa pun la punct biofiltrarea si vermicompostarea.Va dura ceva timp pana le voi pune la punct,dar mergem inainte.Va salut si ne auzim.Catalin



Domnule Radeanu,

Numele meu este Stefan si in orasul natal exista un abator; vreau sa pornesc o ferma daca voi avea banii necesari si posibilitatea de colaborare cu abatorul.

Imi puteti estima, va rog, cam de cati bani, atat contributie proprie cat si o evaluare a proiectului, si de cat teren as avea nevoie sa dezvolt o ferma de 500 de capete pe ciclu, dupa modelul Dv.
Mentionez ca doresc sa accesez fonduri structurale si sa salvez cat mai mult timp posibil.
Din acest motive, as vrea sa stiu daca sunteti dispus sa imi oferiti, contra cost, proiectul fermei Dv, detalii tehnice, planuri, etc. As vrea sa il adaptez la capacitatea dorita de mine si sa castig timp in felul acesta.

Sunt dispus sa fac un credit de nevoi personale ca sa pot depune dosarul pt fonduri structurale si sa ajung pana la obtinerea creditului de investitie. Numai ca am nevoie de o estimare a sumei necesare de ornit la drum de la cineva cu experienta practica.

Multumesc anticipat.

Stefan




0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users