Jump to content


Photo

Bovine de carne - generalitati


  • Please log in to reply
1414 replies to this topic

#21 titz

titz

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 3 posts

Posted 02 February 2007 - 10:14 AM

in privinta obtinerii fondurilor sunt putin sceptic, socrul meu a incercat de 3 ori (Sapard), avand toate conditiile, si i-au cerut o cota din bani...
Ati avut probleme?

#22 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 03 February 2007 - 07:30 PM

Buna,

sunt din judetul Alba si doresc sa aflu cat mai multe informatii referitoare la subiectul d-voastra. In mod normal, am cautat pe internet daca pot afla relatii despre firme care se ocupa cu procurarea de material genetic, juninci gestante, manta artificiala, ovule fecundate, proiectare adaposturi, etc. Nu am gasit inca niste raspunsuri clare referitoare la preturile practicate, de exemplu pentru juninci gestante in luna 6-7 din rasele de carne cu provenienta europeana. Sunt solicitat sa ajut la intocmirea unui proiect de ferma pentru cresterea si ingrasarea taurinelor cu o capacitate de livrare de 20 vitei pe luna tot timpul anului, iar pentru asta am nevoie de toate informatiile necesare: proiect adaposturi, padocuri, platforme betonate, sediu si filtru sanitar, etc. Daca ma puteti ajuta cu sfaturi sau cu adrese va sunt recunoscator.

Multumesc si astept...

Cu stima,
Cristi L.


Am înþeles din practicã faptul cã betonul, adãpostul în sensul clasic, nu sunt necesare pentru vacile de carne. Acestea trebuie sã stea cât mai mult pe pãmânt, uscat nu mocirlos, altfel din cauza greutãþii lor mari (800-1000 kg) ºi acþiunii urinei, le sunt afectate copitele. ªi igiena corporalã are de suferit în adãpost. De altfel ele preferã sã stea afarã mai mereu. Nu e vorba de zgârcenie cum am crezut eu la început ci de specificul animalelor.

Deci adãpost uºor tip saivan, simplu ºi foarte ieftin dar solid (sã nu-l dãrâme), pentru situaþii excepþionale, o sursã de apã, naturalã dacã se poate, care nu îngheaþã nici iarna ºi multã pãºune. Cât mai multã. Dacã sunt vecini trebuie utilizat un gard electric sau permanent sau supraveghere ziua. Noaptea animalele se închid într-un perimetru ( 150 mp pt 30 capete) asigurat cu gard mai dur dacã existã pericolul sã intre prin culturi sau sã pãrãseascã zona. Acest perimetru este schimbat ca locatie din cand in cand pentru a nu se mocirli, sau se folosesc 2 perimetre, cu schimbul.
Administrarea concentratelor se poate face într-un cauciuc de tractor, din care se improvizeazã o iesle.
Paiele, fanul se administreazã pe jos sau intr-un front de furajare din grilaj metalic, mobil.

Aºtept ca d.nii profesori sã posteze o schiþã de saivan ºi ceva detlii constructive. Multumesc!

Voi pune în albumul de poze o schiþã a planului unei exploataþii. Corpul de bazã, deoarece pãºunea poate fi deþinutã în locaþii diferite.

O junicã gestantã în luna 5, costã între 1800 ºi 3000 de euro, cu toate cheltuielile (asig, transport, pedigree) pînã în fermã. Depinde de calitatea ei ºi aici mã refer la pedigree ºi aspect.
Un embrion 150-500 euro.
O dozã material seminal 20-50 euro. Manopera o executã oricine calificat din zonã, sau taurul din fermã.

Contacte
http://www.charolais...olais_liens.htm

Anunturi pe net Laurentiu Brasov



Capacitatea de 20 viþei pe lunã este delicatã. Ori sunteþi o fermã de producþie viþei, ori îngrãºãtorie, ori de amândouã.
Dacã aveþi vaci de carne o sã vã trebuiascã aproximativ 160 de vaci matcã. Dar este dificil ºi scump sã le programaþi sã fete pe tot parcursul anului sã asiguraþi o livrare constantã ºi eficientã. De regulã vacile fatã iarna, toate. Sunt mai uºor de supravegheat ºi întreþinut.

Daca optati pentru îngrãºãtorie este nerecomandat sã introduceti efective noi în crescãtorie pe toatã perioada anului. Din cauza bolilor ºi tratamentelor preventive recomandate. Dacã achiziþionaþi mai mulþi viþei de vârste diferite trebuie sã-i creºteþi în loturi separate, în funcþie de greutate. Deci sunt necesare cam 6-10 loturi, cu raþii diferite.

Cu stimã Cosmin

#23 Ludovic Cziszter

Ludovic Cziszter

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 73 posts

Posted 04 February 2007 - 11:13 AM

Vreau doar sa fac unele corectii (doar sunt profesor nu?). In rest este foarte interesant tot ceea ce se scrie pe acest forum

"Acestea trebuie sã stea cât mai mult pe pãmânt, uscat nu mocirlos, altfel din cauza greutãþii lor mari (800-1000 kg) ºi acþiunii urinei, le sunt afectate copitele. ªi igiena corporalã are de suferit în adãpost."

Taurinele, si in general toate ungulatele nu au "copite" ci unghii sau cum le mai spunem noi ongloane.

"Deci adãpost uºor tip saivan, simplu ºi foarte ieftin dar solid (sã nu-l dãrâme), pentru situaþii excepþionale, o sursã de apã, naturalã dacã se poate, care nu îngheaþã nici iarna ºi multã pãºune."

Sunt de acord cu adaposturile simple si ieftine, dar "saivanele" sunt adaposturi specifice oilor. Noi, la bovine, le spunem grajduri, sau pur si simplu copertine daca nu au toti patru peretii. Intr-un fel sau altul ele sunt adaposturi pentru animale.

"Noaptea animalele se închid într-un perimetru ( 150 mp pt 30 capete) asigurat cu gard mai dur dacã existã pericolul sã intre prin culturi sau sã pãrãseascã zona."

5 mp pe cap de animal mi se pare cam putin pentru adapostul de noapte. In orice caz aceasta suprafata nu poate fi utilizata pentru toate categoriile de animale.

Aºtept ca d.nii profesori sã posteze o schiþã de saivan ºi ceva detlii constructive. Multumesc!

Este relativ usor sa faci o schita de adapost pentru vaca de carne. Singurele informatii de care ai nevoie sunt numarul de animale care trebuie cazate, categoria lor (vaci, juninci, tineret 6-12 etc.) si suprafata specifica de cazare pentru fiecare categorie in parte.

"O junicã gestantã în luna 5, costã între 1800 ºi 3000 de euro, cu toate cheltuielile (asig, transport, pedigree) pînã în fermã."

Juninca este prin definitie gestanta, deci junicinca gestanta este pleonasm. Putem sa-i spunem vitea gestanta.


Cu respect,

Ludovic Cziszter
Conf.dr.ing.

#24 cristilazu

cristilazu

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 2 posts

Posted 05 February 2007 - 01:51 PM

Va multumesc pentru sfaturile date si doresc sa revin cu unele amanunte referitoare la proiectul nostru:

1. pentru asigurarea livrarii lunare a unui numar de 20 capete tineret la varsta de 18 luni si cca. 500 - 550 kg am facut un calcul din care ne-a rezultat un efectiv matca cu un numar de 252 capete vaci;
- 21 capete se monteaza lunar urmand ca dupa fatare vitelul sa ramana cu vaca pana in luna a 6-a (faza I "maternitate"- 180 zile) in boxe individuale pt. vaca + vitel; total 120 de boxe "vaca si vitelul"
- in faza II - 180 zile, din luna a VII si pana in luna XII cei 20 de vitei care sunt fatati in acceasi luna ( diferenta de 1 cap este data de mortalitate) sunt lotizati si sunt ingrasati in boxe comune pentru 20 capete in faza pe care noi am numito "faza de crestere"; total 120 locuri impartite in 6 boxe de lot;
- de la varsta de 13 luni lotul de tineretul de acceasi varsta este transferat din boxa de "crestere" in alta boxa pentru faza III - faza de finisare( deasemenea de 180 zile); total 120 locuri impartite in 6 boxe de lot;
- in momentul in care vacile sunt cu vitei la varsta de 3 luni acestea se monteaza din nou urmind ca pentru perioada de gestatie cuprinsa de la intarcarea vitelului de 6 luni si pana la fatarea viitorului vitel, vacile gestante sa stea in alt adapost de "asteptare"; total cca 132 locuri

2. pentru adaposturi avem de ales, in functie de sfaturile tehnologilor si a inginerilor zootehnisti, intre mai multe tipuri: adaposturi semideschise pentru vacile gestante, adaposturi cu cusete individuale si iesire la padoc pentru fiecare boxa de 20 capete vitei 7-18 luni dintr-un lot, iar pentru vacile cu vitei 0-6 luni ne gandim inca la o solutie cat mai optima din punct de vedere constructiv dar fara a uita de regulile san vet. referitoare la mentinerea unei igieni cat mai bune in adaposturi ( inclusiv prin sisteme de racletare).

Ce parere aveti despre modul nostru de a gandi o asemenea ferma?
Bineinteles ca am dori sa avem o investitie cat mai redusa d.p.d.v. financiar dar tinind seama de specificul proiectului, cu lotizari lunare, cred ca nu prea avem cum sa adoptam un sistem de crestere in pasune. Poate ca ne lamuriti putin si in aceasta privinta: beton, pamant, sau beton si padoc.

Multumesc.
Astept eventual si schite.

#25 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 07 February 2007 - 10:38 PM

Ce parere aveti despre modul nostru de a gandi o asemenea ferma?
Bineinteles ca am dori sa avem o investitie cat mai redusa d.p.d.v. financiar dar tinind seama de specificul proiectului, cu lotizari lunare, cred ca nu prea avem cum sa adoptam un sistem de crestere in pasune. Poate ca ne lamuriti putin si in aceasta privinta: beton, pamant, sau beton si padoc.

Multumesc.
Astept eventual si schite.




Dacã bugetul indicã faptul cã o sã recuperaþi investiþia într-un timp rezonabil ºi este profitabilã, puteþi demara proiectul. Eu mã îndoiesc de acest lucru.

Mai cred de asemenea cã este destul de greu de întreþinut animalele în boxe individuale (furajare, curãþenie) ºi cã nu este o metodã agreatã de U.E. care pune accent pe fermele de tip extensiv ºi bunãstarea animalelor.

Sã aºteptãm ºi alte opinii!

Cu stimã, Cosmin

#26 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 07 February 2007 - 10:44 PM

Vreau doar sa fac unele corectii (doar sunt profesor nu?). In rest este foarte interesant tot ceea ce se scrie pe acest forum

Taurinele, si in general toate ungulatele nu au "copite" ci unghii sau cum le mai spunem noi ongloane.

"Deci adãpost uºor tip saivan, simplu ºi foarte ieftin dar solid (sã nu-l dãrâme), pentru situaþii excepþionale, o sursã de apã, naturalã dacã se poate, care nu îngheaþã nici iarna ºi multã pãºune."

Sunt de acord cu adaposturile simple si ieftine, dar "saivanele" sunt adaposturi specifice oilor. Noi, la bovine, le spunem grajduri, sau pur si simplu copertine daca nu au toti patru peretii. Intr-un fel sau altul ele sunt adaposturi pentru animale.


"O junicã gestantã în luna 5, costã între 1800 ºi 3000 de euro, cu toate cheltuielile (asig, transport, pedigree) pînã în fermã."

Juninca este prin definitie gestanta, deci junicinca gestanta este pleonasm. Putem sa-i spunem vitea gestanta.
Cu respect,

Ludovic Cziszter



În ceea ce priveºte greºelile de exprimare, voi încerca sã-mi îmbunãtãþesc vocabularul, dar vã rog sã þineþi cont de faptul cã am precizat cã nu am o formaþie profesionalã specificã ramurii de activitate, dar mã strãduiesc.

Termenul de junincã sau junicã l-am gãsit sub forma genisse în fr. ºi heifer în englezã ºi ambele forme comportã asocierea cu adjectivul gestantã. Nici în sursele româneºti nu se precizeazã cã este necesar ca animalul sã fie gestant ci doar sã nu fi fãtat ºi sã fie tânãr.

Românã

Abrevieri
4 rezultate
JUNÍNCÃ, juninci, s.f. Viþea tânãrã (între un an ºi doi ani). – Lat. junix, -cis.
Sursa: DEX '98 | Trimisã de cata, 14 Mar 2002 | Greºealã de tipar
JUNÍNCÃ s. v. juncã.
Sursa: Sinonime | Trimisã de siveco, 4 Aug 2004 | Greºealã de tipar
juníncã s. f., g.-d. art. juníncii; pl. junínci
Sursa: Dicþionar ortografic | Trimisã de siveco, 10 Aug 2004 | Greºealã de tipar
JUNÍN//CÃ ~ci f. Vacã tânãrã, între doi ºi trei ani, care încã nu a avut viþel; juncã. /<lat. junix, ~cis
Sursa: NODEX | Trimisã de siveco, 21 Aug 2004 | Greºealã de tipar

http://dexonline.ro/search.php?cuv=junincă



Francezã

Génisse (zoologie). - Nom que l'on donne &agrave; une jeune vache &agrave; la deuxi&egrave;me année

http://209.85.135.10...T...;cd=3&gl=ro


La vache est un mammif&egrave;re domestique ruminant, généralement porteur de cornes sur le front, appartenant &agrave; l'esp&egrave;ce Bos taurus de la famille des bovidés. C'est la femelle du taureau. Une génisse est une vache qui n'a pas v&ecirc;lé.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Vache




Nom



UTILE
Hillcrest 21/05/2003 107 0,5 Genisse gestante LE BESQ MICHEL

JH ACHSTY
Bubba 04/09/2005 Genisse gestante EARL JEANNICK HOLSTEIN

VOLAXIE
Freelance 22/10/2004 Genisse gestante LE BESQ MICHEL

VITANE
Freelance 09/12/2004 Genisse gestante LE BESQ MICHEL



http://www.web-agri.fr/Annonces-Affaires/A...ve='GG'


Englezã

Heifer may refer to:
• A young cow (as in cattle) before she has had her first calf
http://en.wikipedia.org/wiki/Heifer

Ensuring Future Success of Pregnant Replacement Heifers
Proper pregnant heifer management is essential for the successful transition to a productive cow. By the time a pregnant heifer will calve, a typical beef producer will have between $900 to $1500 dollars invested in her. Pregnant replacement heifers are the highest expense - lowest return animal on the beef farm, as they have generated no income for the operation to this point. Careful systematic management of the pregnant replacement heifer will reap large benefits. Key management areas are:

http://www.ext.vt.ed...2/aps-0438.html


Probabil în materialele ºtiinþifice exprimarea este cea amintitã de dvs. Din pãcate eu nu le-am parcurs.

Cu stimã

Cosmin

#27 Ludovic Cziszter

Ludovic Cziszter

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 73 posts

Posted 13 February 2007 - 03:17 PM

În ceea ce priveºte greºelile de exprimare, voi încerca sã-mi îmbunãtãþesc vocabularul, dar vã rog sã þineþi cont de faptul cã am precizat cã nu am o formaþie profesionalã specificã ramurii de activitate, dar mã strãduiesc.

Termenul de junincã sau junicã l-am gãsit sub forma genisse în fr. ºi heifer în englezã ºi ambele forme comportã asocierea cu adjectivul gestantã. Nici în sursele româneºti nu se precizeazã cã este necesar ca animalul sã fie gestant ci doar sã nu fi fãtat ºi sã fie tânãr.

Românã

Abrevieri
4 rezultate
JUNÍNCÃ, juninci, s.f. Viþea tânãrã (între un an ºi doi ani). – Lat. junix, -cis.
Sursa: DEX '98 | Trimisã de cata, 14 Mar 2002 | Greºealã de tipar
JUNÍNCÃ s. v. juncã.
Sursa: Sinonime | Trimisã de siveco, 4 Aug 2004 | Greºealã de tipar
juníncã s. f., g.-d. art. juníncii; pl. junínci
Sursa: Dicþionar ortografic | Trimisã de siveco, 10 Aug 2004 | Greºealã de tipar
JUNÍN//CÃ ~ci f. Vacã tânãrã, între doi ºi trei ani, care încã nu a avut viþel; juncã. /<lat. junix, ~cis
Sursa: NODEX | Trimisã de siveco, 21 Aug 2004 | Greºealã de tipar

http://dexonline.ro/search.php?cuv=junincă
Francezã

Génisse (zoologie). - Nom que l'on donne &agrave; une jeune vache &agrave; la deuxi&egrave;me année

http://209.85.135.10...T...;cd=3&gl=ro
La vache est un mammif&egrave;re domestique ruminant, généralement porteur de cornes sur le front, appartenant &agrave; l'esp&egrave;ce Bos taurus de la famille des bovidés. C'est la femelle du taureau. Une génisse est une vache qui n'a pas v&ecirc;lé.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Vache


Nom

UTILE
Hillcrest 21/05/2003 107 0,5 Genisse gestante LE BESQ MICHEL

JH ACHSTY
Bubba 04/09/2005 Genisse gestante EARL JEANNICK HOLSTEIN

VOLAXIE
Freelance 22/10/2004 Genisse gestante LE BESQ MICHEL

VITANE
Freelance 09/12/2004 Genisse gestante LE BESQ MICHEL
http://www.web-agri.fr/Annonces-Affaires/A...ve='GG'
Englezã

Heifer may refer to:
• A young cow (as in cattle) before she has had her first calf
http://en.wikipedia.org/wiki/Heifer

Ensuring Future Success of Pregnant Replacement Heifers
Proper pregnant heifer management is essential for the successful transition to a productive cow. By the time a pregnant heifer will calve, a typical beef producer will have between $900 to $1500 dollars invested in her. Pregnant replacement heifers are the highest expense - lowest return animal on the beef farm, as they have generated no income for the operation to this point. Careful systematic management of the pregnant replacement heifer will reap large benefits. Key management areas are:

http://www.ext.vt.ed...2/aps-0438.html
Probabil în materialele ºtiinþifice exprimarea este cea amintitã de dvs. Din pãcate eu nu le-am parcurs.

Cu stimã

Cosmin



Sa fie clar ca nu sunt greseli de exprimare, ci sunt greseli de intelegere a unor termeni. Aceste greseli nu sunt capitale. Acum, am facut si eu ceva cercetari, acesta fiind si unul dintre motivele de intarziere a raspunsului. Inainte de a ma explica, vreau sa accentuez ca nu sunt greseli grave, ci dimpotriva sunt omul care apreciaza fiecare autodidact, indiferent de domeniu.

Dar, fiind un cadru didactic in invatamantul superior de specialitate doresc sa clarific unii termeni, mai ales in cresterea animalelor, unde fiecare foloseste terminologia asa cum ii vine la indemana, de unde rezulta confuzii.

1. Am sa incep cu strainii. Aici ai dreptate, si in limba franceza si in cea engleza exista termenii de care ai amintit. Aceste doua limbi sunt relativ sarace in comparatie cu limba romana si trebuie sa puna un adjectiv langa substantiv ca sa exprime o anumita notiune. Daca este sa vorbim despre limba engleza, pot sa-ti spun ca americanii folosesc cuvantul heifer si pentru vaca primipara, pana in momentul in care o insamanteaza din nou.

2. In ceea ce priveste limba romana, aici esti gresit. Iata de ce. Am cautat si eu in DEX '96 (numai acesta il aveam la biblioteca univeristatii, dar ma indoiesc ca lucrarile ulterioare sunt altfel). Acolo am gasit explicatiile pe care le dai si tu. Adica

a. Junca - vaca tanara (intre 2 si 3 ani) care nu a avut vitel

Aceasta definitie este foarte puerila din punctul de vedere al unui specialist. In primul rand nu este vorba despre vaca ci despre specia taurine. Exprimarea "nu a avut vitel" se traduce in lb. romana in "nu a fatat niciodata"

b. Juninca - vitea tanara (intre 1 si 2 ani)

Acum nu mai este vorba despre vaca ci de vitea. Deci, conform DEX '96 daca este vorba despre o vitea intre 1 si 2 ani se numeste juninca, iar peste 2 ani junca.

Accept aceste explicatii numai in conditiile in care am trai in anii 1950-1960, atunci cand Prof. Temisan, un mare specialist in cresterea bovinelor, facea vorbire despre juninci ca si cum ar fi vitele (vezi Cresterea vacilor de lapte - V. Temisan, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti, 1961). Dar, nu am gasit in nici un loc din aceasta lucrare asocierea cuvantului juninca cu adjectivul gestant, desi cred ca este numai o intamplare acest fapt. In aceeasi lucrare Prof. Temisan vorbea despre gonit in loc de monta si despre foetus caruia acum ii spunem simplu fetus. Insa si in domeniul cresterii bovinelor s-au facut progrese ca si in alte domenii.

In manualul pentru invatamantul superior de Tehnologia cresterii taurinelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Autori Mirita, Georgescu, Velea si Stanciu in anul 1982, la pg. 170 se face distinctia clara intre vitea si juninca, ultima fiind o vitea cu gestatia confirmata.

Definirea termenului de juninca este clara in lucrarea Cartea fermierului - Cresterea taurinelor, Coordonator Gh. Georgescu, Ed. Ceres, Bucuresti, 1983. La pagina 177 scrie "Dupa instalarea gestatiei, tineretul femel trece in categoria juninci". Din acest moment putem spune cu fermitate ca juninca este acea vitea la care diagnosticul de gestatie a fost confirmat.

In Tratatul de crestere a bovinelor vol. II, aparut la Ed. Ceres, Bucuresti 1989, coord. Gh. Georgescu, la pg. 49 se scrie " Lotul de juninci, format din vitele diagnosticate gestante..."

Si alti autori de specialitate folosesc aceeasi terminologie.

Prof. Stanciu (Timisoara) in lucrarea Tehnologia cresterii bovinelor, Ed. Brumar, Timisoara 1999, la pg. 385 scrie "8.3.7. Hranirea si intretinerea junincilor.....Dupa confirmarea gestatiei, la juninci nu se schimba regimul de hranire si intretinere..."

Prof. Velea (Cluj-Napoca) in lucrarea Productia, reproductia si ameliorarea taurinelor, vol. III, Ed. AgroTehnica, Bucuresti 2004, la pag. 847-848 scrie "8.5.4. Producerea de juninci......Avand in vedere ca tineretul femel de prasila.......care sa permita valorificarea lor in stare de juninci, de preferinta in luna a 6-7-a de gestatie..."

Iar prof. Georgescu (Bucuresti) revine in anul 2005 cu definirea junincilor in lucrarea Cresterea tineretului femel de prasila pentru productia de lapte, autori Georgescu si Marginean, Ed. AgroTehnica, Bucuresti, 2005. Definitia este la pg. 119 "Capitolul 6 Tehnologia cresterii junincilor.........Tineretul femel insamantat este diagnosticat prin examen clinic transrectal la doua luni de la inseminare, devenind juninca".

Eu cred ca trebuie sa tinem cont de parerile acestor specialisti in cresterea bovinelor din Romania.

Daca nu, atunci ar trebui sa luam in considerare cele spuse in Dictionarul enciclopedic de zootehnie elaborat sub redactia Prof. Ion Dinu (profesor de Tehnologia cresterii suinelor). La pg. 367 scrie "Juninca. Femela din specia bovinelor in varsta de 1-2 ani, care este gestanta, dar care n-a fatat inca." Cred ca acesta trebuie sa fie argumentul cel mai puternic. Faptul ca autorii DEX nu mai citesc si dictionarele de specialitate sau atunci cand reediteaza o lucrare nu stau de vorba cu specialistii din diverse domenii dovedeste numai o lipsa de profesionalism din partea lor.

Un caz asemanator este cuvantul GREBÃN care defineste o regiune corporala la animale, care este foarte corect definita in dictionarul de zootehnie a lui Dinu, in timp de in DEX '96 si probabil si in lucrarile ulterioare acest cuvant se scrie GREABÃN.

OK. Sper ca nu a fost prea lunga prelegerea si ca a fost pe inteles.

Vreau sa spun ca asemenea lucruri care dau de gandit sunt bine venite pentru ca la drept vorbind am avut si eu indoieli cu privire la definirea notiunii de juninca pana cand nu am facut acesata cercetare.

Numai de bine,

Ludovic Cziszter
Conf.dr.ing.

#28 Arpad

Arpad

    Moderator

  • Moderatori
  • Pip
  • 23 posts

Posted 19 February 2007 - 09:59 AM

Bun, s-a clarificat si termenul (tin minte ca acum cativa ani, la traducerea unui contract oarecare, traducatoarea autorizata scotea un termen "juncane gestante" ... In fine, toti au inteles despre ce este vorba, dar nimeni nu s-a legat de termenul ... neobisnuit.).
Haideti totusi sa revenim la subiectul acestui forum, bovina de carne.
Domnule profesor! Haideti sa incercam o polemica mai constructiva cu si despre bovine de carne. Eu, personal apreciez foarte mult activitatea dumneavoastra, referatele publicate si raspunsurile date aici pe forum. Credeti-ma ca sunt mult mai benefice decat studierea si interpretarea DEX - ului.
Va lansez o intrebare. Chiar mai multe intrebari. Furajarea bovinelor de carne, cu accent pe produsele secundare ("by-product's") din industria alimantara, si anume: borhot de bere, taitei de sfecla, etc.
1: In ce cantitate se poate folosi aceste produse in furajarea vitelor supuse ingrasarii? Si de ce? (Va rog sa justificati cantitatile recomandate. Multumesc ;) )
2: Modul de depozitare (insilozare?) a borhotului de bere (umed) si a taiteilor de sfecla de zahar?
3: Cerealele s-au scumpit, suplimentarea furajului taurasilor destinate ingrasarii este necesara cu concentrat (eh bine, depinde si de rezultatul luat in tinta, pentru ingrasare). S-au scumpit, mai putin srotul de floarea soarelui. In ce cantitatea se poate folosi srotul de floarea soarelui in furajarea bovinelor supuse ingrasarii, luind in cosiderare ca necesarul de proteina in furajararea tineretului bovin supusa ingrasarii este in crestere la inceput, apoi ramane constanta (raportat la substanta uscata) cum animalul creste in greutate si varsta? Fata de nivelul energetic, care creste proportional cu greutatea si varsta animalului.

Multumesc in avans pentru raspunsurile (justificate) dumneavoastra. Sa stiti ca pe mine personal nu ma deranjeaza deloc "lectia de gramatica" de mai sus, pentru ca intotdeauna este loc de mai bine - chiar si la cunostintele de limba romana. :rolleyes:

Cu respect deosebit pentru munca dumneavoastra,

Arpad.
Open for bussines

#29 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 20 February 2007 - 12:55 AM

Bun, s-a clarificat si termenul (tin minte ca acum cativa ani, la traducerea unui contract oarecare,

Cu respect deosebit pentru munca dumneavoastra,

Arpad.


Nici pe mine nu mã deranjeazã! ªi tatãl meu mi-a atras mai demult atenþia în legãturã cu termenul junicã ºi mi-a spus acelaºi lucru, mai puþin argumentat desigur.

Din punct de vedere logic o consider totusi o fortare ºi cred cã junicã vine de la tânãrã iar gestantã de la faptul ca poartã în ea un viþel. Etimologia cuvintelor (latinã) este un argument.
Faptul cã s-a consacrat un termen în literatura de specialitate (în limba românã, unde probabil într-o vreme, din oficiu, tot tineretul femel de circa 2 ani trebuia sã fie gestant ºi nu altfel ºi deci spunând junicã spuneam totul) ne obligã sã-l respectãm. Eu cel puþin o sã încerc chiar dacã nu rezonez cu logica. Oricum în afarã de bovine mai este vreo denumire specialã pentru alte rase de animale, care sã reprezinte echivalentul junicii? Dar o femelã de 3,4 ani negestantã (ºi care nu a fãtat niciodatã), cum o numim, viþicã sau vacã? Rãspunsuri pe mailul personal vã rog! Sã nu polemizãm ...


În ceea ce priveºte întrebarea de mai sus , din pãcate nu pot decât sã fac rost eventual de niºte raþii furajere ºi sisteme de hrãnire a bovinelor de carne.

Puteti vedea si

http://www.haute-mar.../boeufs_est.pdf

Si

http://www.haute-mar...es_char_est.pdf

Dar deºi nu pot explica amãnunþit am citit cã toate tipurile de produse aminte de dvs. se folosesc în hrana tineretului la îngrãºat.

Aº mai adãuga cã în ceea ce priveºte furajarea animalelor din rasa Charolaise cã necesarul de concentrate este destul de redus, chiar ºi la animalele tinere. Dezvoltarea optimã trebuie sã se încheie într-o perioadã de timp suficient de mare. Altfel animalele se vor îngrãºa excesiv ºi dezvoltarea scheleticã se va încheia prea devreme, conducând la o încetare a creºterii prematurã (carcasã cu greutate micã în raport cu potenþialul genetic al animalului)

În general prin raþii am vãzut o pondere de aprox. 2 kg concentrate pentru tineret. Mai mult se distribuie doar în faza de îngrãºare.

Atât pot spune eu, fãrã sã fiu specialist în domeniu.
Cu stimã
Cosmin Popa

#30 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 21 February 2007 - 01:01 AM

Farmecul vieþii la þarã:

George Topârceanu
--------------------------------------------------------------------------------
Zi de varã

Liniºte. Cãldurã. Soare.
Sãlciile plângãtoare
Stau în aer, dormitând.
Un viþel în râu s-adapã
ªi-o femeie, lângã apã,
Spalã rufele, cântând.

ªi din vale abia vine
Murmur slab, ca de albine,
Somnoros ºi uniform:
Râul, strãlucind în soare,
Ceartã sãlciile, care
Toatã ziulica dorm.

Sub o salcie bãtrânã
ªi cu-o carte groasã-n mânã
Care-mi þine de urât,
M-am culcat în fân pe spate, -
Somnul lin, pe nechemate,
A venit numaidecât.

Cântec, murmur, adiere
De zefir în frunze piere
ªi rãmâne doar un glas
Care umple valea-ngustã.
. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
Ia te uitã, o lãcustã
Mi-a sãrit tocmai pe nas!

#31 underman

underman

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 8 posts

Posted 21 February 2007 - 12:40 PM

felicitari cosmin pt proiect si pt dorinta de a impartasi aceste informatii ... de oameni optimisti si ambitiosi are tara asta nevoie ... respect si celor care participa activ la discutii precum aceasta ... in felul acesta forumul prinde viata si devine o sursa de inspiratie si cunoastere pt toti ... ma uit cu dezamagire la unele topicu-uri si de la alte categorii la care nu prea se oboseste nimeni sa raspunda, multi semeni din pacate sufera inca de o boala binecunoscuta la noi ... "unde erai tu cand eu faceam asta ? ... vrei sa inveti pune mana si fa singur eu nu iti arat nimic!" ... salutare la toata lumea .... keep this spirit alive !

#32 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 23 February 2007 - 11:33 PM

Ajutoare financiare acordate fermierilor în România, pentru creºterea bovinelor pentru carne.

Având o tradiþie îndelungatã ºi ocupând o pondere semnificativã din sectorul zootehnic european, creºterea bovinelor de carne a primit ºi primeºte un puternic sprijin financiar de la autoritãþile U.E.
Deºi în prezent se duc ample tratative de reducere a procentului cheltuielilor pentru agriculturã, din bugetul european, sunt destule þãri care au un cuvânt greu de spus când vine vorba de reducerea subvenþiilor (primelor ) pentru bovinele de carne (Franþa cea mai importantã).
În acest sens a se vedea ºi ºtirile din presa despre aprobarea recentã a bugetului European intervalul 2007-2013.

Aceste stimulente financiare se vor regãsi ºi în România, în ceea ce priveºte mecanismele de alocare. Cuantumul lor va fi diferit, în creºtere pânã la orizontul anului 2016, când practic un fermier din România va beneficia de aceleaºi ajutoare ca ºi unul din Franþa.

Cred cã stimulentele, care vor fi aplicate în România începând cu acest an, pot fi clasificate în:
1. plãþi directe pe cap de animal
2. plãþi naþionale complementare
3. alte forme de subvenþionare (pe care statul le poate acorda cu aprobarea Europei, acolo unde considerã necesar cã este important sã intervinã.)

1. Plãþile directe se vor acorda conform aceloraºi reguli cu cele din tot spaþiul comunitar. Pentru România ele sunt stabilite la 25% din valoarea primelor acordate în þãrile mai vechi din U.E. pentru anul 2007, urmând sã creascã anual ca valoare, dupã urmãtorul calendar:
in 2008 – 30%
in 2009- 35 %,
in 2010- 40%
ºi apoi o creºtere anuala de 10%, pana la atingerea valorii de 100% (2016) din sprijinul UE-15.

Procentul mai scãzut are la bazã 2 motivaþii:
1. Un nivel al primelor identice ar determina stoparea investiþiilor în sector, datoritã faptului cã cheltuielile de exploatare sunt mai mici în România, comparativ cu alte state ºi s-ar obþine un profit nejustificat economic.
2. Românii beneficiazã ºi de programe de finanþare pentru investiþii (tip SAPARD) în intervalul 2007-2013

Primele se plãtesc în limita unor plafoane stabilite atât ca numãr de animale eligibile, cât ºi ca fonduri disponibile pentru un tip de primã.
http://www.inforural...va/Iun04_04.htm

http://www.euractiv....ra-in-2007.html

Alte condiþii de acordare
http://www.fermierul...N...le&sid=1227

În prezent în UE. 15, fermierii beneficiazã de urmãtoarele tipuri de prime:

Prima speciala pentru bovine se acorda in prezent, pentru un maxim de 90 de animale pe fermã, o singura datã pentru:
fiecare taur de la vârsta de 9 luni
sau de doua ori (in viata) pentru fiecare bou, prima oara atunci cand acesta implineste varsta de 9 luni si a doua oara dupa ce acesta a implinit 21 luni.
Aceasta prima se acorda in anumite conditii, si anume:
- animalul trebuie mentinut de agricultor pe timpul unei perioade determinate;
- fiecare animal este insotit pana la abatorizare sau pana la export de un pasaport;
- atunci cand intr-o anumita regiune numarul taurilor incepand de la varsta de 9 luni si a boilor cu varsta intre 9 luni si 20 de luni, pentru care s-au depus cereri de acordare a primelor si care indeplinesc toate conditiile cerute pentru acordarea primei speciale, nu depasesc plafonul regional.
In prezent, plafonul primei speciale este de 210 euro pentru fiecare taur admis sa beneficieze de prima si 150 euro pentru fiecare bou admis sa beneficieze de prima

Prima pentru vacile care alapteaza (care au vitei) se acorda fiecarui agricultor care:
- nu livreaza lapte si nici produse lactate provenind din exploatatia sa, timp de 12 luni incepand de la data depunerii solicitarii;
- livreaza lapte sau produse lactate, dar cantitatea de referinta individuala este mai mica sau egala cu 120.000 kg.
Nivelul primei este fixat la 200 euro pe cap de animal admis la plata.
Viþele de peste 8 luni pãstrate pentru reproducþie sunt considerate eligibile pentru acordarea primei.

Prima de taiere sau restituþie la export
este acordata pentru taierea animalelor admise ori atunci cand se exporta catre o alta tara, in limitele plafonului national determinat.
80 euro pe animal;

Primã de extensificare.
Încãrcãtura pe unitatea de suprafaþã în cadrul fermei sã nu depãºeascã 1,4 UVM pe ha teren.
30 euro pe animal

Primã de desezonalizare
Condiþia este ca animalul sã fie sacrificat într-o perioadã a anului când de regulã nr. animalelor sacrificate este foarte mic (intervalul martie iunie, la ieºirea din iarnã)
între 17 ºi 82 euro pe cap animal, în funcþie de perioada sacrificãrii





2. Plãþile naþionale complementare
Se acordã doar acolo unde România considerã cã este cazul, pentru a susþine mai puternic un anumit sector, se adaugã plãþilor directe ºi nu pot depãºi 40% din valoarea primelor acordate în comunitare (pentru fiecare animal). În principiu ar trebui acordate dupã aceleaºi principii cu plãþile directe.
Depind foarte mult de resursele financiare ale statului român deoarece sunt suportate din bugetul naþional.
Pentru anul 2007 aceste plãþi naþionale complementare au fost stabilite în acest sector la :
- prima specialã pentru vaci care alãpteazã, 400 de lei/cap,
- prima specialã pe cap de animal pentru tineret bovin la îngrãºat, 400 de lei
- prima de sacrificare pe cap de animal pentru bovine, 150 de lei


3. Alte forme de sprijin
Din cea de-a 3 categorie fac parte alte forme de ajutoare financiare (pe care guvernul observ cã le-a introdus în acelaºi act normativ cu plãþile complementare)
a. Testarea masculilor de reproducþie, 1.000 lei pentru fiecare tãuraº
b. Actiuni de clasificare a carcaselor, 100 lei pe cap de animal
c. Achiziþionarea de containere pãstrare material seminal, max. 3500 lei pe buc.
d. Asigurari: Ministerul Agriculturii acopera si anul acesta 50% din valoarea primelor de asigurare pentru politele incheiate la societatile de asigurare agreate de institutie. Bneficiarul plãteºte doar partea sa (1/2), urmând ca ministerul sã achite diferenta casei de asigurari.



http://www.guv.ro/pr...e...p;pag=1&dr=

Aºteptãm alte acte normative care sã vinã sã precizeze condiþiile de acordare ale acestor forme de sprijin financiar naþional.


Prezint mai jos o schemã a subvenþiilor de care poate beneficia un fermier din România, în anul 2007, cu 32 vaci de carne, 36 ha teren (din care 20 pãºune naturalã) care vinde viþeii dupã îngrãºare la aprox 14 luni:


Tabel ataºat

Astept sugestii ºi alte detalii sau lucruri importante care mi-au scãpat.

Cu stimã Cosmin Popa

#33 Arpad

Arpad

    Moderator

  • Moderatori
  • Pip
  • 23 posts

Posted 24 February 2007 - 07:56 AM

Multumim Cosmin!

Attached Files


Open for bussines

#34 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 24 February 2007 - 11:03 PM

Pentru cei care cumparã animale vii pentru reproducþie din Franþa:

Este indicaþi sã plãtiþi TVA-ul firmei de la care cumpãraþi (care e necesar sã fie chiar asociaþia ºi nu un intermediar) deoarece este fixat la un procent de 5,5%.

Dacã optaþi pentru a o plãti în România va trebui fie sã plãtiþi 19%, fie 9,5% (în cazul scutirii). Asta dacã nu cumva ne surprinde guvernul cu o hotãrâre mai favorabilã....

Sã spunem cã informaþia face parte din sfera stimulentelor financiare (acordate însã de Franþa) ºi de aceea o prezint în continuarea expunerii de mai sus.

Cosmin

#35 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 25 February 2007 - 07:37 PM

O pagina cu adresele web ale unor crescatori si asociatii de charolaise din Franþa

http://concoursvache...n-ligne-t20.htm


Cateva poze cu vacile mele

http://bovinedecarne.sunphoto.ro

#36 poolonik

poolonik

    junior

  • Membri
  • Pip
  • 62 posts

Posted 26 February 2007 - 09:07 PM

Pentru cei care cumparã animale vii pentru reproducþie din Franþa:

Este indicaþi sã plãtiþi TVA-ul firmei de la care cumpãraþi (care e necesar sã fie chiar asociaþia ºi nu un intermediar) deoarece este fixat la un procent de 5,5%.

Dacã optaþi pentru a o plãti în România va trebui fie sã plãtiþi 19%, fie 9,5% (în cazul scutirii). Asta dacã nu cumva ne surprinde guvernul cu o hotãrâre mai favorabilã....

Sã spunem cã informaþia face parte din sfera stimulentelor financiare (acordate însã de Franþa) ºi de aceea o prezint în continuarea expunerii de mai sus.

Cosmin


Nu stiu sigur cum este la animale dar la alte "marfuri" achizitionate tot din UE si la care s-a platit TVA -ul acolo, aici in Romania se v-a plati diferenta pana la cei 19%.Cel putin asa stiu eu.

Nu functioneaza linkul cu pozele.

Edited by poolonik, 27 February 2007 - 10:02 PM.


#37 Arpad

Arpad

    Moderator

  • Moderatori
  • Pip
  • 23 posts

Posted 28 February 2007 - 07:50 AM

Corect, TVA 19%. Si daca tot platesc, de ce sa nu platesc integral in bugetul Romaniei? De ce sa pun si mai multi bani in buzunarul francezilor?
Open for bussines

#38 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 01 March 2007 - 12:08 AM

Corect, TVA 19%. Si daca tot platesc, de ce sa nu platesc integral in bugetul Romaniei? De ce sa pun si mai multi bani in buzunarul francezilor?


Cred ca m-am inselat.
Trebuie platit 19% conform tarifului din tara de destinatie a marfurilor. Eu speram ca prin plata a doar 5% sa te achiti de TVA....Si era mai putin important cine era beneficiarul ...

Sa speram ca pentru fondurile nerambursabile ce vor sosi se va emite un act normativ si pentru beneficiarii privati, astfel incat sa fie scutiti ca si pana acum de plata TVA (ca si pentru SAPARD). Altfel, fiind o cheltuiala neelegibila, de multe ori creditul cu acest scop fiind refuzat si de banca, se va constitui intr-un obstacol major in implementarea proiectelor...

Cu stima si scuze Cosmin

#39 Cosmin Popa

Cosmin Popa

    Moderator

  • Moderatori
  • PipPipPip
  • 701 posts

Posted 07 April 2007 - 11:19 AM

Hristos a înviat!

Cosmin

#40 Arpad

Arpad

    Moderator

  • Moderatori
  • Pip
  • 23 posts

Posted 12 April 2007 - 04:26 PM

Hristos a înviat!

Cosmin


Intradevar a inviat!
Open for bussines




1 user(s) are reading this topic

0 members, 1 guests, 0 anonymous users